La Muzeul Naţional Tehnic "Dimitrie Leonida" din Bucureşti există o pilă electrică, construită de Vasile Carpăn, care funcţionează fără întrerupere de 70 de ani.
Nepoţii inventatorului au fost la muzeu, recent, şi au exprimat
intenţia de a construi la Politehnica din Bucureşti o copie fidelă a prototipului realizat în 1950, pentru a studia posibilitatea de produce, pentru România, curent electric gratuit.
Obiectul de patrimoniu stă într-un seif metalic blindat, chiar în biroul directoarei muzeului. Este vorba despre "Pila termoelectrică cu temperatura uniformă", cunoscută sub numele de "Pila lui Carpăn", realizată în 1950. Poliţia a interzis conducerii muzeului să expună acest obiect fără o masură de securitate excepţională. Dar muzeul nu are bani pentru aşa ceva,
de aceea o ţine închisă în seif.
Pila este, de fapt, un perpetuum mobile, adică un aparat care generează energie la nesfârşit fără intervenţie din exterior. Deşi ar fi trebuit să se oprească de multe
decenii, "Pila lui Carpăn" se încăpăţânează să funcţioneze, aşa cum a prevăzut inventatorul ei. Oamenii de stiintă nu pot explica încă cum este posibil aşa ceva.
Construirea
unui perpetuum mobile a fost visul de secole al omenirii. Un aparat
care să producă energie la nesfârşit, fără să primească impulsuri
exterioare, ar rezolva definitiv setea de energie a civilizaţiei
actuale. În epoca modernă însă, acest vis a fost abandonat pe
considerentul că ar fi o utopie.
Cei
ce au continuat totuşi să caute soluţia, au fost marginalizaţi, lumea
stiinţifică considerându-i nebuni. Cu toate acestea, un fizician român
s-a încăpăţănat să-l construiască. Şi se pare că a reuşit. Nicolae
Vasilescu Carpăn a început să lucreze la acest proiect înainte de
Primul Război Mondial.
"Pila" a fost brevetată în 1922.
Pentru oamenii de ştiinţă de astăzi este de neînţeles cum a fost
posibil ca un om de o rigurozitate ştiintifică excepţională, asa cum a
fost Carpăn, să se apuce de o asemenea "nebunie".
Lucrarea teoretică se referă la dimensiunile pe care trebuie să le aibă aparatul şi materialele din care trebuie construit. Vasilescu Carpăn susţine în aceasta lucrare că pila inventată de el va furniza energie electrică la nesfârşit.
După ce teoria a fost gata, s-a apucat de lucru. Voia să demonstreze printr-un prototip că ceea ce calculase era corect. Prototipul a fost gata în 1950.
Era vorba, în fapt, despre două pile electrice legate în serie, care
pun în miscare un minimotor galvanometric. Acesta, la rândul său, mişca o
paletă conectată la un întrerupător. La fiecare jumătate de rotire
paleta deschidea circuitul, pentru ca la a doua jumătate de rotaţie să-l
închidă. Timpul de rotaţie a elicei era calculat în aşa fel încât
pilele să aibă timp de reîncărcare, respectiv pentru refacerea
polarităţii în perioada
cât circuitul este deschis. Motorul şi paletele aveau drept scop
demonstrarea faptului că pilele furnizează energie electrică. Astazi nu
mai este nevoie de aşa ceva, deoarece există aparate de măsură şi
control performante.
Ieşit din comun este faptul că o pila electrică
(generator electric considerat stramoşul bateriei) nu poate trăi mai
mult de 5 ani, maximum 10 în cazul celor mai performante. După care se
poate arunca, deoarece unul din electrozi se corodează, iar înlocuirea
lui înseamnă, de fapt, o pilă electrica nouă. Generatorul electric al fizicianului român s-a încapaţânat însă să funcţioneze şi după 70 de ani de la construire.
Măsurătorile
făcute recent la bornele pilei indicau un curent electric cu o tensiune
de valoarea celei calculate de inventator, lucru inexplicabil pentru
oamenii de ştiinţă. Pentru a
intra un pic în detaliu, trebuie spus că, spre deosebire de ceea ce se
învaţă la fizică în clasa a VIII-a, "Pila lui Carpăn" are un electrod
din aur, altul din platină, iar electrolitul, lichidul în care
sunt imersaţi cei doi electrozi, este acid sulfuric de puritate
ridicată. Materialele din care este construita pila reprezintă doar un
aspect al problemei. Conform calculelor lui Carpăn, s-ar putea construi
un aparat similar, de gabarit - respectând exact proporţiile celui
existent - care să dezvolte o energie mult mai mare.
Un asemenea generator ar putea alimenta la nesfârşit o navă spaţială care să călătorească în Cosmos,
de pildă. Pentru aplicarea invenţiei trebuie făcut însă un studiu
preliminar de fezabilitate. Or, aşa ceva nu este posibil, atâta timp cât
despre minunea lui Carpan nu ştie decât un cerc restrâns de oameni de specialitate.
Au fost câteva comunicari ştiintifice la Paris, Bucureşti şi Bologna,
în care s-a prezentat pe larg invenţia. În deceniile trecute, mecanismul
minune a constituit chiar obiect de cercetare la Universitatea din
Braşov şi Politehnica din Bucureşti.
Surse din cadrul Politehnicii bucureştene ne-a spus că nepoţii lui Carpăn au contactat facultatea şi muzeul Tehnic pentru a găsi soluţia de a face o copie fidelă
a
pilei electrice, ţinând cont şi de faptul că documentele care
conţin datele tehnice ale obiectului sunt tot la muzeul "Leonida".
Această copie va fi folosită pentru a construi un aparat care să rezolve
pentru totdeauna nevoia de energie - adică să producă curent electric
gratuit.
Nicolae VASILESCU-KARPEN
22 decembrie 1870, Craiova - 2 martie 1964, Bucureşti
om de ştiinţă, inginer, fizician şi inventator român
S-a
născut în Craiova la 22 decembrie 1870. După terminarea liceului,
urmează cursurile Şcolii Naţionale de Poduri şi Şosele din Bucureşti pe
care o absolvă, în mod strălucit, ca
şef de promotie, în anul 1891, pe când nici nu împlinise vârsta de 21
de
ani.
Atras de domeniul electrotehnicii, tânărul inginer român a plecat la
Paris. Va frecventa aici cursurile Şcolii Superioare de Electricitate al
cărei diplomat ajunge în anul 1900 - şi, paralel, pe cele ale
Universităţii, al cărei licenţiat în ştiinte fizice va deveni în anul
1902. Rămâne în continuare în capitala Franţei pentru a-şi face
doctoratul în fizică. După doi ani, în 1904, obţine titlul de doctor cu
teza Recherches sur l'effect magnetique des corps electrise en mouvement.
Apreciat pentru realele sale însuşiri, Nicolae Vasilescu-Karpen a fost
numit profesor la catedra de electrotehnică a Universităţii din Lille,
pe care a ilustrat-o, timp de un an,
cu o activitate didactică unanim apreciată de tinerii săi studenţi.
Dorul său de ţară, dorinţa de a-i consacra toata priceperea şi puterea
de muncă, îl îndeamnă să se reintoarcă în patrie (1905).
În anul 1909, a propus pentru prima oară în lume, printr-o notă
adresată Academiei de Ştiinţe din Paris, folosirea curenţilor purtători
de înaltă frecvenţă pentru telefonia prin cablu la mare distanţă. A
realizat pilele Karpen, care funcţionează folosind exclusiv căldura
mediului ambiant. S-a numărat printre cei care au adus o valoroasă şi
incontestabilă contribuţie la realizarea complexelor mijloace tehnice în
măsură să asigure transportul omului pe Lună.
După aprecierea
profesorului I. Solomon, preşedinte al Societăţii Franceze de Fizică - Vasilescu-Karpen "a inventat pila de combustie cu o jumătate de secol înainte ca oamenii să ajungă pe Lună datorita ei".
A
desfăşurat o amplă activitate de cercetări originale în domeniul
elasticităţii, aerodinamică, atomistică, termodinamică, electrostatică,
teoria cinetică, electromagnetism, fizică-chimie, electrochimie şi pile
electrice. A efectuat studii asupra aderenţei fierului la beton. A
construit postul de telegrafie de la Băneasa (1914). A scris sau a
aparticipat la proiecte de centrale electrice şi la proiecte de
electrificare a oraşelor (Câmpina, Constanţa). A scris numeroase
tratate. - 1904 - Recherches sur l'effect magnetique des corps electrise
en mouvement - 1925 - Manual de electrotehnică generală - 1942 -
Electricitate - 1957 - Fenomene şi teorii noi în electrochimie şi
chimie fizică Surse: Personalităţi româneşti ale ştiinţelor naturii şi
tehnicii, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982
PILE ELECTRICE
Pila
electrică este un dispozitiv electrochimic ce transformă energie
rezultată dintr-o reacţie chimică în energie electrică. Este vorba de
generare de electroni şi de asigurarea circulaţiei lor într-un anumit
sens. La origine, termenul desemna un element unic format
din doi electroozi şi un electrolit.
Au fost descoperite pile electrice ce au funcţionat în urmă cu peste două milenii.
Pilele din Bagdad (au fost descoperite sute de astfel de dispozitive)
reprezintă exemple semnificative privind cunoştinţele lumii antice
(controversate pentru că oarecari "specialişti" nu suportă ce nu stă
scris în cartea de istorie). Istoria modernă (cunoscută) a
pilelor începe cu experimentele lui Luigi Galvani (1786) sau Alessandro
Volta (1799). Alţi savanţi şi-au adus aportul la perfecţionarea pilelor:
John Daniell (1836), Wiliam R Grove (1839), Gaston Plante (1859),
Georges Leclanche (1866), Hermann von Helmholtz (1879), Thomas Edison
(1901) şi enumerarea poate continua cu zeci şi sute de cercetători
(fizicieni, chimişti, instituţii, etc), dar ceea ce trebuie remarcat
este faptul că nici o istorie a pilei electrice, fie scrisă de români,
fie scrisă de oricine altcineva,
niciuna nu îl aminteşte pe Nicolae Vasilescu - Karpen !
Concluzii
Pila Karpen nu se poate studia, nici măcar nu se poate vedea.
Pila Karpen funcţionează folosind exclusiv energia termică a mediului ambiant, acesta fiind un seif sau un gât.
Pila
Karpen a fost catalogată ca pilă de concentraţie fie dintr-o înţelegere
greşită a fenomenului, fie din necunoaştere,evident, fie în mod voit,
dezinformativ pentru a nu putea fi reprodusă şi utilizată pe scară
largă. Se crede totuşi că este folosită, nedovedit însă, de agenţii spaţiale şi în aplicaţii militare.
Dezinformarea este completată cu extraordinar de slaba informare.
Vechi articole au dispărut, cele rămase conţin informaţii
contradictorii, foarte multe greşite şi se folosesc metode de
"pierde-urma" cum ar fi rebotezarea inventatorului: astfel el
poate fi găsit sub numele de Carpen sau chiar Carpan.Locul unde
se află pila Karpen se bănuieşte a fi seiful muzeului, dar platina şi
argintul pot fi foarte bine şi la gâtul unei farmaciste sau a unei
europarlamentare.
Nicolae Vasilescu - Karpen a descoperit ceva ce nu trebuie ştiut. În "Annales de l'Academie Roumaine" din 1944 el scrie articolul "Nouvelle théorie des piles électriques. Rôle des électrons. Piles contredisant le second principe de la thérmodynamique"
(Noua
teorie a pilelor electrice. Rolul electronilor. Pile ce contrazic
principiul al II-lea al termodinamicii). Oare de ce ne este atât de greu
să ne dezbărăm de concepţii învechite, de preconcepţii îndoctrinate, de
blocaje mentale, de buchia
manualului tipărit în primă ediţie în 1956 ? După Newton a urmat
Einstein, dar puţini sunt cei ce ştiu asta.
Şi o ultimă concluzie:
România este singurul mediu ostil dezvoltării inteligenţei româneşti.
Admin, Romania Megalitica
No comments:
Post a Comment
sau trimite comentariul tau la scanave@yahoo.com