11 motive sa mananci lamaile intregi

" In ziua de azi traim intr-o lume in care limonada este facuta din arome artificiale si substanta de lustruit mobila este facuta din lamai adevarate." Alfred E. Newman
Cand viata iti ofera lamai, nu face doar limonada - mananca-le proaspete si in intregime!!

Lamaia a aparut prima data prin combinatia dintre un lime si un citric si, toate trei cresc in arbustii pereni. Arabii au fost cei care au adus aceste mici citrice europenilor, aducandu-le in Spania in secolul al 11-lea.

In anul 1493, Cristopher Columb a dus lamaile, impreuna cu alte fructe si legume in al doilea voiaj al sau spre Lumea Noua, si acestea au inceput sa creasca in Florida din secolul al 16-lea.

In afara de cantitati mari de vitamina C, lamaile mai contin si riboflavina, tiamina, fier, magneziu, acid pantotenic, fibre, vitamina B6, potasiu, cupru, calciu si acid folic.

Adevaruri despre lamai: lamaile au protejat minerii de scorbut in perioada goanei dupa aur din California si costau un dolar bucata in anul 1849.

Desi in ziua de azi nu mai suntem la fel de ingrijorati de scorbut in, iata 11 motive grozave pentru a introduce lamaile intregi in dieta ta.

1. Lupta impotriva radicalilor liberi

Vitamina C este cel mai important antioxidant gasit in natura. Aceasta vitamina neutralizeaza radicalii liberi atat in interiorul cat si in exteriorul celulelor. Radicalii liberi sunt responsabili de daunele produse celulelor si membrelor celulelor, avand ca rezultat inflamatia, boli cronice si imbatranirea accelerata.

Radicalii liberi pot afecta de asemenea si vasele de sange si pot sa modifice colesterolul astfel incat acesta sa se depuna pe artere. Vitamina C ajuta in preventia acestor depuneri si, ajuta la oprirea in mod constant a progresiei aterosclerozei si a bolilor de inima la diabetici.

2. Stimuleaza sistemul imunitar

Cand vine sezonul rece si al racelilor, este mereu o idee buna sa ai o punga de lamai proaspete la indemana. Acidul citric, bioflavonoidele, vitamina C, calciul, pectina si limonenul fac o treaba grozava in stimularea sistemului imunitar si tinerea infectiilor la departare.

3. Protejeaza impotriva cancerului

Lamaile contin 22 de compusi anti cancerigeni printre care si limonenul - un ulei care s-a dovedit a opri raspandirea tumorilor cancerigene la animale. In plus ele contin si glicozide de flavonoli, care opresc divizarea celulelor canceroase.

Un studiu publicat in anul 2005 de catre Jurnalul de Nutritie a descoperit ca limonoizii din fructele citrice protejeaza celulele impotriva deteriorarilor care pot duce la cancer. Un alt studiu publicat in Jurnalul de Agricultura si Chimie Alimentara afirma ca limonoizii pot inhiba tumorile din gura si pot stopa raspandirea celulelor canceroase de indata ce tumoarea a fost identificata.

Adevaruri despre lamai: Daca tai o lamaie pe jumatate vei observa ca se asemana cu soarele. Lamaile si citricile in general sunt alimente potentate de soare. Tineti-le depozitate la lumina, ele se vor incarca cu energia soarelui si isi vor potenta nutrientii.

4. Echilibreaza Ph-ul

Lamaile sunt considerate unele dintre cele mai alcaline alimente pe care le poti manca. Acest lucru poate sa para contraintuitiv, deoarece ele sunt acide de la sine. Totusi, in corp, lamaile sunt alcaline, deoarece acidul citric nu mai produce aciditate odata ce a fost metabolizat.

Mineralele din lamai ajuta de fapt la alcalinizarea sangelui. Majoritatea oamenilor produc prea mult acid, asa ca lamaile reduc surplusul de aciditate, extragand acidul uric din articulatii. Acest lucru reduce durerea si inflamatia simtita de multa lume.

5. Asimilarea oxigenului

Lamaile au cea mai pura concentratie de ioni incarcati negativ dintre fructe. Doctorul Pierce J. Howard, autorul cartilor: " Manualul propriu pentru creier; Aplicatii zilnice din cercetarea minte-creier", afirma ca " ionii negativi cresc fluxul de oxigen spre creier, ceea ce duce la o vigilenta crescuta, scade somnolenta si ofera mai multa energie mentala. Lamaile pot de asemenea sa protejeze impotriva germenilor din aer. " Primul om care a ajuns pe varful Everest, Sir Edmund Hillary, a spus ca atribuie o buna parte a succesului sau lamailor!

Adevaruri despre lamai: Un arbust de lamaie poate sa produca pana la 270 de kilograme de lamai intr-un an.

6. Fibre

Majoritatea oamenilor au mai putine fibre decat necesar in dieta lor fata de cele 20-38 de grame de fibre recomandate zilnic. Fara fibrele adecvate, poti cu usurinta sa te constipi sau sa faci hemoroizi. Consumand fibrele potrivite s-a demonstrate ca se reduce riscul de dezvoltare a conditiilor precare de sanatate precum diabetul, problemele de inima si diverticulita.

De fapt, Asociatia Americana de Diabet include lamaile in lista de super alimente datorita continutului lor ridicat de fibre. In plus, fibra pectina gasita in lamai te poate ajuta sa intarzie senzatia foame sau sa nu mananci peste masura.

7. Dispozitie si energie

Te-ai trezit vreodata cu fata la cearceaf? Daca esti des letargic sau morocanos dimineata, sau in orice moment al zilei, tocmai din acest motiv ar trebui sa te gandesti sa rontai o lamaie.

Energia vine din atomii si moleculele mancarii noastre. Cand atomii incarcati pozitiv inunda tractul digestiv si se amesteca cu atomii incarcati negativ, se produce o reactive pozitiva.

Lamaile contin mai multi atomi incarcati negativ decat pozitiv, ceea ce iti ofera un boost de energie de indata ce lamaile intra in tractul tau digestiv. Doar simplul miros de lamaie poate sa iti imbunatateasca starea de spirit si sa iti ridice nivelul de energie. Lamaile promoveaza de asemenea o gandire limpede si ajuta in reducea anxietatii si a depresiei.

Incearca asta: freaca o lamaie pe buze inainte de a merge la culcare si indeparteaz-o de dimineata, astfel vei elimina celulele de piele moarte si iti vei face buzele mai moi.

8. Digestie sanatoasa

Corpul tau trudeste din greu ca sa digere tot ce ii oferi. Sucul de lamaie ajuta sa indepartezi substantele si toxinele nedorite, ramase din procesul de digestie. Pentru ca sucul de lamaie este similar in compozitia atomica cu sucul digestiv si saliva, el face o treaba grozava in descompunerea substantelor si incurajarea ficatului sa produca bila.

Adevaruri despre lamai: O lamaie cu cat are mai multi samburi (peste 15) cu atat este mai sanatoasa, mai originala. Mutatiile genetice realizate de om in domeniul alimentatiei au facut ca multe fructe sa aibe foarte putini samburi ba chiar unele deloc.

9. Piele curata

Cateodata uitam ca, cheia succesului unei pieli curate si frumoase incepe cu o nutritie grozava. Datorita vitaminei C din lamai, aceste mici citrice pot sa te ajute in reducerea ridurilor si a petelor. Lamaile te ajuta sa elimini toxinele din corp si sustin functiile sanatoase ale ficatului, ceea ce de asemenea mentine pielea curata si zvelta. Una dintre cele mai eficiente diete de detoxifiere este cea cu lamai. Citeste mai multe in articolul: Dieta de detoxificare cu lamaie, o reteta care intr-adevar functioneaza

10. Previn pietrele de la rinichi

Cand nu ai suficienti citrati in urina, ai un risc crescut de a dezvolta pietre la rinichi. Mancand lamai in mod regulat te pot ajuta sa cresti nivelul de citrati din urina si poti preveni aparitia de formare a pietrelor prin captusirea acestora de mici si tinand la distanta depunerea altor substante pe ele care le-ar putea mari

Adevaruri despre lamai: Lamaile pot fi folosite cu mare succes si in alte scopuri decat cele alimentare. Citeste mai multe in articolul: 9 metode creative de a folosi sucul de lamaie

11. Tensiunea

Lamaile au un nivel de potasiu ridicat, acesta fiind un mineral important care ajuta vasele de sange sa fie usoare si flexibile. Acest lucru face ca tensiunea ridicata sa fie redusa. Vitamina B din lamai este de asemenea benefica pentru problemele de inima.

Sfaturi de urmat cand cumperi lamai

Pe masura ce lamaile se coc, puterile lor antioxidante cresc. Alege lamaile cand sunt coapte. Lamaile cu coaja mai subtire o sa aiba mai mult suc decat acelea cu coaja mai groasa, si cu cat este mai grea o lamaie cu atat contine mai mult suc. Nu cumpara lamai care sunt zbarcite sau au o culoare stearsa.

============================

6 alimente alcaline pe care sa le mancati in fiecare zi pentru o sanatate vibranta | sanatatea

Dieta tipica a omului este una mortala, constand in principal din alimente toxice si formatoare de acid precum zaharurile procesate, indulcitorii artificiali, cerealele rafinate, carnuri si lactate produse conventional si organisme modificate genetic pe ascuns. Nu este de mirare ca toate acestea, combinate cu o gramada de alti factori de mediu provocatori (precum lipsa de odihna, stresul psihologic si substantele farmaceutice) fac ca tot mai multi oameni sa fie diagnosticati cu boli cronice degenerative sau altfel de afectiuni mortale despre care medicina moderna conventionala pretinde ca nu exista remedii cunoscute.

Una dintre problemele fundamentale cu acest stil nesustenabil de viata – si sunt multe probleme – este lipsa de intelegere a consumatorului obisnuit in ce priveste faptul ca, corpul trebuie sa mentina in echilibru nivelul pH-ului din sange la un nivel usor alcalin de 7,365 pentru a supravietui. Cand o persoana inghite hrana pentru a o “arde” ca si combustibil, procesele metabolice si digestive o transforma intr-un fel de cenusa care este fie acida, fie alcalina. Legile biochimiei moderne explica in continuare ca ceea ce determina fie aciditatea sau alcalinitatea acestui reziduu de cenusa nu este materia organica (daca alimentul in sine este acid sau bazic), ci materiile anorganice (de ex. calciul, magneziul, potasiul, sodiul, sulful, fosforul, adica modul lor de descompunere in corpurile noastre).

Din acest motiv si fiindca toate alimentele din natura contin atat elemente acide cat si alcaline, potrivit Centrului de Viata Constienta, echilibrul este fie realizat, fie impiedicat, ca un rezultat direct al alimentelor pe are noi le alegem pentru a le manca. Prea multe alimente formand acizi pot avea consecinte drastice pentrusanatatea noastra, cu “acidoza” fiind un diagnostic comun de exemplu pentru diabetici. Aceasta din cauza ca atunci cand nutrientii necesari pentru a mentine aceasta stare usor alcalina nu pot fi obtinuti din hrana, corpul ii va extrage din propriile depozite, precum oasele sau alte tesuturi vitale – afectand abilitatea lui de a se autorepara si a detoxifica metalele grele, prin aceasta facand o persoana mult mai vulnerabila la oboseala si boli. Iar marja de eroare este mica. Chiar si o usoara aciditate, un pH de 6,9 poate duce in cele din urma la coma si moarte.

Desigur, telul suprem este echilibrul. Mancatul a prea multe alimente alcalinizante poate duce la propria portie de complicatii de-a lungul timpului, dar riscul acesta este mult mai putin probabil, data fiind starea curenta puternic datatoare de dependenta a dietei consumeriste. Pentru a combate efectele unei astfel de diete, aici sunt sase dintre cele mai alcalinizante alimente pe care sa le introduceti in hrana voastra zilnica:

1. Radacinoasele

Datorita naturii vindecatoare “yang” a acestor alimente in medicina traditionala chineza, si a tendintei acestora de a fi mai bogate in minerale decat multe alte leguma, ar fi mai sigur de spus ca nu puteti manca destule. Cautati ridichiile in special (rosii, negre sau albe), ca si sfecla rosie, morcovii, napii, hreanul, si rutabaga (nap suedez, mai iute decat cel obisnuit). Gata de consumat fie crude fie dupa prepararea in abur timp de 15-20 de minute, radacinoasele va vor ajuta sa va simtiti atat satui, cat si mai bine ancorati.

2. Legumele crucifere

Acestea sunt vegetalele pe care cu toti le cunoastem si le iubim, facute mai delicioase cu un mic adaos de sos sanatos facut in casa precum pesto. Alegeti dintre broccoli, varza, conopida, varza de bruxelles, si altele similare

3. Legume cu frunze verzi

Acestea includ patrunjelul, mararul, salata, kale, frunzele sfeclei rosii, frunzele de nap si gulie si spanacul – dintre care probabil spanacul este cea mai buna alegere. Cunoscut in special pentru bogatul continut in vitamina K si acid folic, spanacul mai este si plin de vitamine, minerale, substante fitochimice, antioxidanti si fibra, ajutand la imbunatatirea digestiei si chiar a vederii.

4. Usturoiul

Un adevarat aliment miraculos, usturoiul apare in fruntea a nenumarate liste de alimente care favorizeaza in generalsanatatea, si lista alimentelor alcalinizante nu este o exceptie. Printre alte beneficii este si abilitatea lui de a favoriza imunitatea sisanatatea cardiovasculara prin coborarea presiunii sanguine, curatarea ficatului si lupta impotriva bolilor.

5. Piperul Cayenne (capsicum)

Ca parte a familiei de piperuri puternice, tropicale, care contin enzime esentiale functiei endocrine, cayenne-ul este printre cele mai alcalinizante alimente. Este cunoscut pentru proprietatile lui antibacteriene si este un bogat furnizor de vitamina A, ceea ce il face un agent de mare ajutor in lupta impotriva radicalilor liberi daunatori ce duc la stres si boli.

6. Lamaile

Lamaile pot fi cel mai alcalinizant aliment dintre toate. Ca dezinfectant natural, pot vindeca rani, simultan furnizand alinare puternica si imediata pentru hiperaciditate si boli corelate cu virusii, ca si pentru tuse, raceli, gripe si arsuri gastrice. Lamaia ajuta si pentru energizarea ficatului si favorizarea detoxifierii.

================

Alcalinizează-te !!
În anul 1931, dr. Otto Heinrich Warburg (1883-1970), a primit premiul Nobel pentru descoperirea cauzei primare a cancerului. El a primit această recunoaştere ştiinţifică datorită tezei sale numite "Cauza primară şi prevenirea cancerului".
Conform acestui om de ştiinţă, cancerul este consecinţa unei alimentaţii antifiziologice şi a unui stil de viaţă antifiziologic. Ce înseamnă aceasta mai exact? O alimentaţie antifiziologică este cea
bazată pe alimente acidifiante şi sedentarism care creează în organism un mediu de aciditate. Aciditatea, la rândul ei, epuizează oxigenul din celule.
Dr. Otto Heinrich Warburg a afirmat: "Lipsa de oxigen şi aciditatea sunt două feţe ale aceleiaşi monezi: dacă o aveţi pe una, o aveţi şi pe cealaltă. Substanţele acide resping oxigenul; în schimb, substanţele alcaline atrag oxigenul. Privarea unei celule de 35% din oxigenul său timp de 48 ore o poate transforma în celulă canceroasă."
În lucrarea sa "Metabolismul tumorilor", Warburg a demonstrat că toate formele de cancer sunt caracterizate de două condiţii de bază: acidoza şi hipoxia (lipsa de oxigen). A descoperit de asemenea, că celulele canceroase sunt anaerobe (nu respiră oxigen) şi nu pot supravieţui în
prezenţa unui nivel ridicat de oxigen.
Conform doctorului Otto Warburg "Toate celulele normale cer în mod absolut oxigen, însă celulele canceroase pot trăi fără oxigen (sunt anaerobe) - este o regulă fără excepţie. Ţesuturile canceroase sunt ţesuturi acide, în timp ce ţesuturile sănătoase sunt ţesuturi alcaline."
Dr. Theodore A. Baroody afirmă la rândul său în cartea numită "Alkalize or Die" ("Alcalinizaţi sau muriţi"): "În realitate nu contează numărul bolilor, ceea ce contează este că toate provin din
aceeaşi cauză.multe deşeuri acide în corp!".
Ce este alcalinitatea
Odată încheiat procesul digestiei, alimentele, conform calităţii proteinelor, hidraţilor de carbon, grăsimilor, mineralelor şi vitaminelor pe care le conţin, vor genera o stare de aciditate sau de
alcalinitate în organism. Rezultatul acidifiant sau alcalinizant se măsoară prin intermediul unui parametru numit pH, ale cărei valori sunt cuprinse între 0 şi 14, pH-ul 7 fiind un pH neutru. Este
important să cunoaştem cum alimentele acide şi cele alcaline afectează sănătatea, deoarece pentru ca celulele să funcţioneze corect, pH-ul acestora trebuie să fie uşor alcalin. La o persoană sănătoasă pH-ul sângelui este între 7,40 şi 7,45.
Dr. Robert Young, microbiolog şi nutriţionist din Statele Unite, a studiat ani de zile aciditatea sângelui, considerând-o, alături de alţi specialişti din domeniu, principala cauză a bolilor din epoca modernă. În cartea sa, "Miracolul pH. Dieta Young", el afirmă: "Nivelul pH-ului din toate materiile fluide ale organismului nostrum afectează fiecare celulă din corp. Întregul proces metabolic depinde de alcalinitatea mediului. Aciditatea crescută cronică corodează ţesuturile organismului iar, dacă nu este ţinută sub control,întrerupe activitatea şi funcţionarea celulelor, de la bătăile inimii până la circuitul neuronal cerebral. Cu alte cuvinte, aciditatea afectează însăşi viaţa. Ea se află la baza tuturor bolilor şi îmbolnăvirilor."
"Optimismul, buna dispoziţie debordantă, bucuria de a trăi trebuie să constituie starea noastră permanentă. Procedând astfel, vom fi mereu în contact cu energiile minunate, benefice ale Universului. Este indispensabil necesar în epoca în care trăim, să atragem în noi înşine, cât mai multe dintre energiile subtile ale optimismului şi curajului pentru a deveni chiar şi pentru ceilalţi focare exemplare".
Dr. Victor Pauchet - "Fiţi Optimişti"
Dacă doriţi să vă recuperaţi sănătatea sau s-o îmbunătăţiţi, trebuie să vă regândiţi modul de a vă hrăni, de a vă hidrata organismul şi în special modul de a gândi. Starea alcalină este un stil de viaţă.
Gândirea include procesele gândirii, sistemele de credinţe, nivelul de conştienţă personală, atitudinile, sentimentele şi comportamentul.Studii recente în psihologie au demonstrat că emoţiile negative pot provoca chiar mai multă aciditate decât ceea ce mâncăm sau bem.
Emoţiile negative pot avea multe cauze şi multe forme şi generează în organism un stres, iar stresul generează aciditate.
Este ştiut faptul că gândurile negative consumă multă energie, slăbind în timp forţa vitală a corpului. Astfel, emoţiile negative pot avea efecte nocive, îmbolnăvindu-ne, deoarece provoacă prin ele însele această stare acidă atât de negativă.
Bucuria, râsul, fericirea, somnul creează alcalinitate.
Grijile, supărarea, ura, invidia, bârfa, teama şi insomnia creează aciditate.
Alimente care induc aciditate in corp:
Băuturi alcoolice, aspirina, orz, banane verzi, fasole uscată, afine,mure, coacăze, pâine, prăjituri, fursecuri, bomboane, cereale pentru mic dejun, brânzeturi, ciocolată şi cacao, cafea, cola şi băuturirăcoritoare, coloranţi artificiali, condimente, porumb preparat,amidon de porumb, biscuiţi săraţi, creme de ou, produse lactate,sosuri de salată, gogoşi, ouă - albuş, arome artificiale, produse din făină, fructe conservate, gelatină, sos de friptură, tărâţe de grâu,îngheţată, dulceaţă, gem, linte, maioneză, carne - inclusiv peşte,moluşte, scoici şi carne de pasăre, uleiuri procesate, măsline în saramură, nuci, paste făinoase, produse de panificaţie, plăcinte,alune americane, piper negru, prune, prune uscate, prăjituri cu orez, orez alb şi brun, sifon, produse din soia, zahăr rafinat, ceai indian,tutun, legume conservate.
Alimente care induc alcalinitate in corp:
FRUCTE
Mere, caise, banane, fructe cu boabe mici, cireşe, nucă de cocos proaspătă, coacăze, curmale, smochine, grepfruit, struguri, guava,lămâi coapte, lămâi verzi, mango, pepene - toate soiurile, nectarine,portocale, papaya, pere, piersici, ananas proaspăt, rodii, stafide,căpşuni, mandarine, fructul pasiunii, zmeură, kiwi, merişor.Paradoxal, caracteristica tipică a fructelor alcaline este aceea că ele conţin o componentă acidă, cum ar fi acidul citric, care trebuie să fie neutralizată de către corp pentru a extrage şi utilize mineralele alcaline.
Portocalele şi lămâile chiar dacă au gust acid, în corp provoacă alcalinitate.
LEGUME:
Lucernă, anghinare, sparanghel, avocado, muguri de bambus, fasole verde şi uscată, fasole lima, sfeclă, gogoşari, broccoli, varză de Bruxelles, varză roşie şi albă, morcovi, ţelină, conopidă, castane comestibile, cicoare, arpagic, porumb dulce, castravete, păpădie,mărar, ştevie verde, vinete, frunze de cicoare, usturoi, hrean, gulie,praz, lăptuci, salată verde, salată chinezească, bame, măsline, ceapă,pătrunjel, păstârnac, mazăre (moderat), dovlecei, ridichi, varză acră,
măcriş, spanac, germeni de cereale, dovlecel, cartof dulce, roşii,creson, cartof alb, rucola, ardei gras, mazăre verde, ciuperci,topinambur.
ALTELE
Cidru de mere(nu-l consumaţi intern!), lapte bătut, zer crud, alge comestibile, mei, quinoa, soia, hrişcă, lapte crud, migdale, miso,ulei de măsline, uleiuri comestibile presate la rece, condimente
naturale, vin organic, iaurt din lapte crud, măsline, apa pură, apa cu lămâie, ceai de plante medicinale, lapte de migdale, ceai verde.Dintre toate alimentele, vegetalele cu frunze verzi sunt recunoscute ca fiind cele mai alcalinizante pentru corp. Frunzele verzi sunt cea mai bună sursă de minerale alcaline, au un conţinut ridicat de fibre vegetale, au proprietăţi calmante şi anti-stres şi sunt cea mai bună sursă de clorofilă.
Practicarea sportului favorizează o stare alcalină
Exerciţiul fizic ne oxigenează întregul corp şi pune în mişcare sistemul limfatic şi totodată ne permite să eliminăm, prin procesul transpiraţiei, toxinele acumulate în corp şi să eliminăm aciditatea din ţesutul adipos. Sportul este important de asemenea, pentru că ne
ajută să ne fortifiem şi să devenim mai flexibili, ne întăreşte sistemul cardiovascular, oasele şi articulaţiile. Sportul îmbunătăţeşte metabolismul, normalizează presiunea sanguină,echilibrează nivelul trigliceridelor din sânge şi nivelul de insulină.
Alimentele acide sunt cele care produc senzaţia de greutate în organism, migrene, nervozitate, arsuri la stomac. Mai mult, excesul de alimente acide poate duce în timp la diferite boli, unele cronice şi degenerative. Alimentele acide lasă în organism reziduuri cu numeroase consecinţe nefaste asupra digestiei. Ele obosesc organele interne şi alterează funcţionarea lor.
Consecinţele unei acidităţi mărite a organismului sunt: corpul nu mai absoarbe corect vitaminele şi mineralele, celulele au carenţe nutriţionale, este dificilă repararea celulară şi eliminarea metalelor grele, tumorile pot creşte mai repede, pot apărea artrita reumatoidă, fibromialgia, sindromul de oboseală cronică, osteoporoza, diabetul,lupusul, tuberculoza, hipertensiunea arterială, valori ridicate de colesterol, bolile cardiace, cancerul ca urmare a unui nivel extrem de
aciditate, eczemele, acneea, pietrele la vezica biliară, herniile,anxietatea, tulburările de comportament, insomniile, nervozitatea,palpitaţiile şi durerile musculare.
Dr. Robert Young confirmă prin studiile sale toate acestea: "Excesul de aciditate din organism este cauza tuturor bolilor degenerative.Când se distruge echilibrul, iar organismul începe să producă şi să depoziteze mai multă aciditate şi mai multe deşeuri toxice decât poate
elimina, atunci încep să se manifieste diferite dureri şi afecţiuni."
Deoarece acidoza provoacă inflamaţii şi distruge celulele, organismul va începe să utilizeze steroizii, electroliţii, apa, lipidele (colesterolul) pentru combaterea acidităţii. Aceasta va avea ca urmare deshidratarea la nivel atât intracelular, cât şi extracelular. Este necesar în acest caz ca în locul alimentelor generatoare de aciditate să consumăm alimente care creează alcalinitate în organism. Consumul de alimente care creează alcalinitate, în principal fructe şi legume
sub formă de suc sau în stare crudă va iniţia procesul de detoxificare şi de rehidratare al organismului.
Conform dr. Robert Morse, alimentele se pot împărţi în două mari categorii: alimente care produc reacţii acide în organism şi alimente care produc reacţii alcaline. Acest lucru nu este neapărat legat de pH-ul alimentului în sine. Alcalinitatea este cel mai mare agent de detoxificare al organismului, aşa încât alimentele care produc alcalinitate vor detoxifica organismul. Cu cât un aliment va determina o alcalinitate mai ridicată, cu atât detoxificarea va fi mai profundă.
În general, fructele sunt un exemplu de alimente de alcalinizare.
Elementele componente alcaline ale fructelor sunt utilizate şi pentru a hrăni organismul. Ele sunt cu adevărat regeneratoare.
Alimentele de acidificare încetinesc, inhibă sau blochează procesul de detoxifiere. Ele sunt inflamatoare şi formează mucozităţi în organism,provocând, în final, lezarea ţesuturilor. Acizii pot deveni radicali liberi, provocând leziuni tisulare dacă nu sunt legaţi de un antioxidant (care este alcalin) şi eliminaţi. Cu toate acestea, acizii sunt necesari în desfăşurarea proceselor de ionizare şi oxidare. Dieta ar trebui să conţină în proporţie de cel puţin 80% alimente care produc alcalinizare.
Apa pe care o consumăm are şi ea un cuvânt de spus, deoarece corpul uman conţine peste 70% apă. Este bine să consumăm apă vie, alcalină.

====================

CARNEA ŞI PRODUSELE DIN CARNE

Fie că este albă sau roşie, fie că provine de la vită. porc, miel, pui, curcan sau vânat, carnea este principala sursă de proteine de calitatea I a organismului, furnizând toţi aminoacizii esenţiali.

Carnea conţine vitamine (vit. D, vit. Bl2) şi minerale (fier, zinc, seleniu), în schimb nu are nici un gram de fibre sau glucide.

Ce face bine:

- participă la construcţia şi întreţinerea tuturor ţesuturilor şi organelor prin conţinutul de aminoacizi;

- este utilă în diete datorită conţinutului ridicat de proteine (dau saţietate) şi scăzut de lipide (3-4 g/100 g carne roşie şi 1 g/100 g carne albă).

- previne anemia prin conţinutul crescut de fier (în special carnea roşie sau pulpele de la pui şi curcan). în plus, fierul din carne se absoarbe în proporţie de 10-30 % faţă de fierul din legume a cărui absorbţie este de 2-10 %.

Carnea brună de la copane conţine de 3 ori mai mult fier decât carnea albă de la piept.

Gâscă şi raţa sunt mai bogate în fier decât puiul şi curcanul.

150 g de roast-beef aduc un aport de 20 % din necesarul zilnic de fier la femei şi 25 % din necesarul zilnic de fier la bărbaţi.

- întreţine buna funcţionare a sistemului nervos şi creşte concentrarea datorită conţinutului de vit. B12.

- carnea de curcan ameliorează dispoziţia deoarece conţine mult triptofan, precursor al serotoninei, care dă stare de bine şi scade apetitul.

- ameliorează fertilitatea masculină prin conţinutul crescut de zinc, din carne zincul se absoarbe în proporţie de peste 40 % (carnea albă de pui şi curcan).

- carnea de pui este utilă în alergiile alimentare deoarece are un gust fad, este uşor de digerat şi place la toată lumea.

- carnea de curcan conţine antioxidanţi (vit. C, vit. E şi seleniu) care ajută la prevenirea aterosclerozei.

- vit. D din carnea roşie ajută la fixarea calciului în oase.

- ficatul conţine cantităţi mari de vit. A şi vit. B12, precum şi fier, zinc şi seleniu foarte uşor de absorbit.

Ce face rău:

- ficatul conţine glucide - atenţie la cei ce ţin regimuri proteice - e interzis!

- în carne există doar grăsimi saturate! Grăsimile saturate din carne cresc tensiunea arterială şi riscul de ateroscleroză.

- carnea împănată conţine multă grăsime saturată (slănină) care poate duce la obezitate, boli cardiovasculare, creşterea lipidelor din sânge, (trigliceride şi colesterol).

- dă frecvent constipaţii, deoarece nu conţine fibre.

- dă halenă urât mirositoare pentru că produsul final de metabolism al proteinelor este amoniacul, iar acesta se elimină şi prin respiraţie.

- conţine purine (în special carnea de animal tânăr - miel, viţel) care se depun în articulaţii şi duc la criza de gută.

- în ficat şi carnea de porc poate exista un parazit numit trichinela spiralis.

- mesele bogate în proteine scad nivelul serotoninei, ceea ce înseamnă că regimul proteic dă depresie şi creşte pofta pentru carbohidraţi.

- mezelurile şi afumăturile conţin multă sare, nerecomandată persoanelor care suferă de hipertensiune arterială.

Pulpa de pui are mai multă grăsime şi calorii decât pieptul.

Pielea de la pui şi curcan este formată 100 % din lipide (grăsime).

Carnea de vită e la fel de grasă ca cea de porc (3-4 g grăsime/100 g) dacă comparăm bucăţile de muşchi sau pulpă.

Asociere corectă

- cu legumele de orice fel, pentru aportul de glucide şi fibre.

- cu produsele bogate în vit. C, B şi caroten (salate, morcovi), deoarece cresc absorţia fierului din carne.

- cu glucidele: dietele bogate în proteine şi lipide (carne) au nevoie de carbohidraţi (amidon) pentru a preveni hipoglicemia, dezechilibrul mineral şi creşterea colesterolului (fibrele scad colesterolul).

- cu produse ce cresc aciditatea gastrică (suc de fructe, oţet), pentru că proteinele se digeră uşor în mediul acid. Persoanele cu ulcer, care folosesc medicamente antiacide, pot avea probleme cu digestia cărnii.

-îndepărtaţi toate urmele albe de grăsime de pe carne înainte să o gătiţi.

-puteţi introduce puiul cu tot cu piele la cuptor, pentru că grăsimea din piele nu intră printre fibrele din carne, dar îndepărtaţi-o înainte de a mânca.

-nu adăugaţi ulei peste carnea slabă - chiar şi pieptul de pui are suficientă grăsime ca să nu se ardă. Folosiţi la gătit apă, vin, bere, sos de roşii, condimente şi ierburi aromate.

-cu cât animalul este mai tânăr, cu atât carnea este mai deschisă la culoare, deci alegeţi bucăţi cât mai roz, dacă doriţi să fie fragede.

Gătitul umed (abur, sosuri) creşte digerabilitatea proteinelor, în timp ce căldura uscată (grătar) le face mai greu de digerat.

- puneţi carnea la fiert în apă clocotită dacă vreţi ca substanţele nutritive să rămână în ea; doar la ciorbe se foloseşte apă rece.

- degresaţi orice mâncare după gătit ţinând-o câteva ore la frigider şi apoi adunând crusta de grăsime ce se solidifică la suprafaţă.

- nu folosiţi prăjitul în ulei ca metodă de gătit.

- nu cumpăraţi carne gata tocată, ci preparaţi-o singuri din pulpă foarte slabă.

Semipreparatele din carne pot deveni adevărate „bombe calorice": în procesul de fabricaţie al mezelurilor carnea este fie injectată cu amidon, pentru a-i da un gust mai bun (vezi zeama care se scurge din muşchiul file), fie este tocată şi amestecată cu slănină şi alte ingrediente (în cazul salamurilor, cârnaţilor, parizerului, etc). Valoarea calorică a produsului respectiv creşte de la aproximativ 150 cal/100 g carne proaspătă la 250-450 cal/100 g pentru mezeluri.

PEŞTELE ŞI FRUCTELE DE MARE

Peştele este un aliment cu multiple calităţi dietetice, foarte uşor de digerat şi foarte nutritiv datorită conţinutului său bogat în proteine de calitatea I (cu toţi aminoacizii esenţiali), vitamine (A, D, E, Bl2) şi minerale (fosfor, iod, potasiu). în plus grăsimea din peşte este una nepericuloasă, bogată în acizi graşi nesaturaţi, dar şi în acizi graşi esenţiali (omega 3 şi omega 6), care nu pot fi sintetizaţi în organism şi trebuie aduşi prin alimentaţie

Ce face bun

- scade riscul bolilor cardiovasculare.

- uleiurile esenţiale fluidifică sângele şi diminuează efectele inflamatorii, scăzând astfel riscul de ateroscleroză şi aterogeneză (formarea şi fixarea plăcilor aterom pe vase).

- acizii graşi esenţiali omega 3 şi omega 6 intră în alcătuirea prostaglandinelor (substanţe ce combat procesele inflamatorii), deci consumul zilnic de peşte gras duce la ameliorarea simptomelor în boli precum psorazis, poliartrita reumatoidă şi creşte activitatea sistemului imunitar.

- peştele gras conţine vit. D, esenţială în absorbţia şi fixarea calciului în oase, deci reduce riscul de osteoporoză.

- peştele din conservă (sardine), care are oase, este o sursă excelentă de calciu.

- fierul din peşte (ton, anchois) este absorbit de 30 de ori mai bine decât fierul din vegetale şi ajută la prevenirea anemiei.

- stridiile sunt singurul aliment cu reale proprietăţi afrodisiace, deoarece stimulează eliberarea hormonilor sexuali (estrogen şi testosteron), iar prin conţinutul crescut de zinc asigură o bună calitate a spermei.

- grăsimile din peşte au efect pozitiv asupra grăsimilor sangvine, crescând HDL-colesterolul (cu efect protector cardio-vascular) şi scăzând trigliceridele şi LDL-colesterolul.

- fructele de mare sunt foarte sărace în calorii, bogate în proteine şi minerale (zinc, fier, seleniu), de aceea sunt recomandate în dietă.

- tot ce vine din mare şi din ocean are un conţinut crescut de iod şi ajută metabolismul să-şi intensifice arderile prin stimularea glandei tiroide.

- sardinele ajută la creşterea metabolismului bazai datorită conţinutuluicrescut de calciu. De asemenea, previn perioadele de stagnare din cursul dietelor

O porţie de 100 g stridii aduce 900 % din nevoile zilnice de zinc ale unui adult. Scoicile conţin mult fier.

Homarul este o sursă excelentă de seleniu, care stimulează sistemul imunitar.

Ce face rău:

-creveţii sunt bogaţi in calciu, dar şi în colesterol, însă acest colesterol nu duce la creşterea colesterolului din sânge la persoanele sănătoase din punct de vedere metabolic.

- toate produsele din apă pot conţine cantităţi toxice de metale poluate (mercur) - atenţie de unde le cumpăraţi!

- peştele care se consumă crud trebuie să fie de o calitate ireproşabilă.

- pielea de la peşte este un depozit de grăsime 100 % şi nu trebuie consumată.

- peştele sărat şi afumat este contraindicat persoanelor cu hipertensiune arterială sau boli hepatice.

Datorită conţinutului redus de calorii, pentru a fi o masă completă peştele trebuie asociat cu glucide lente (orez, cartofi, mămăligă) şi cu legume de orice fel, care completează aportul de fibre şi vitamine (vit. C).

Zeama de lămâie ajută la digestia proteinelor şi creşte absorbţia de fier din peşte.

Există 2 tipuri de peşte:

-peşte slab - conţinut de grăsime 5-7 g/100 g (păstrăv, biban, ştiucă, crap).

-peşte gras - conţinut de grăsime peste 10g/100g (somn, somon, ton, macrou, hering, sardine, scrumbie). La peştele gras lipidele sunt dispersate în carne.

folosiţi doar conservele de peşte în saramură sau în suc propriu (apă), nu în ulei, chiar dacă e de măsline.

• nu mâncaţi peşte pane sau prăjit.

• gătiţi la cuptor, în sauté, în folie de aluminiu, la vapori sau la grătar (în cazul peştelui gras).

• gătiţi fructele de mare cu sos de roşii, fierte cu vin şi arome; nu le mâncaţi cu maioneză şi nu le faceţi pane.

• consumaţi icrele negre sau roşii ca atare, pe pâine prăjită cu unt. Nu le transformaţi în salată de icre, deoarece cantitatea de ulei folosită este enormă, iar conţinutul caloric pe măsură.

• prin afumare şi uscare peştele pierde din grăsime ( 175 cal/100 g somon proaspăt şi 100 cal/100 g somon afumat), deci puteţi consuma o cantitate suficient de mare cât să vă sature.

• peştele marinat şi saramura reprezintă variante dietetice de preparare.

• peştele proaspăt, trebuie să aibă:

ochi strălucitori

carne fermă

solzi lucioşi nelipicioşi

• dacă vreţi să congelaţi peşte, înainte de a-l băga la frigider, scoateţi-i măruntaiele.

Fructele de mare sunt de 2 feluri:

-crustacee (cu carapace): creveţi, crabi, homari, languste

- moluşte: stridii, scoici, calamari, caracatiţă

Conţinutul caloric al peştelui este mic (80 cal/100 g peşte slab şi 140 cal/100 g peşte gras), de aceea porţia de peşte trebuie să fie puţin mai mare decât porţia de carne.

1 porţie peşte slab = 180 g = 200 cal (3 g grăsime)

1 porţie peşte gras = 150g = 240 cal (11 g grăsime)

1 porţie fructe de mare sau peşte afumat = 100 g = 150 cal (2 g, respectiv 8 g grăsime)

Pestele slab fructele de mare şi peştele afumat 1 porţie = 2 pumni

Cât de des?

Niciodată nu mâncăm suficient peşte, aşa că recomandarea este: cât mai des posibil, chiar şi de mai multe ori pe zi. în privinţa peştelui gras 4-5 porţii/săptămână ne asigură aportul adecvat de acizi graşi esenţiali, dar putem mânca şi 1 porţie pe zi ca să fim supersănătoşi

OUL

Oul conţine toţi cei 8 aminoacizi esenţiali şi proteine de înaltă calitate considerate etalon (scor 100) în evaluarea proteinelor. în ou se găsesc toate substanţele necesare dezvoltării copiilor şi adolescenţilor, precum şi menţinerii stării de sănătate a adulţilor.

Pe lângă proteine de înaltă calitate oul conţine vitamine (A, B, D şi E), minerale (fosfor, calciu şi fier) şi oligoelemente.

Proteinele din ou sunt mai bine folosite de organism decât proteinele din carne datorită bogăţiei în săruri minerale şi vitamine.

Ce face bun

- oul este una din puţinele surse alimentare de vit. D necesară pentru absorbţia calciului din alimente şi fixarea lui în oase. Chiar dacă cea mai mare parte din vitamina D se produce în organism sub acţiunea razelor de soare, copiii, persoanele în vârstă şi femeile însărcinate au nevoie de cantităţi crescute de vit. D, iar oul este sursa ideală.

- 1 ou furnizează 10 % din aportul zilnic de seleniu şi contribuie la menţinerea sintezei optime de spermă.

- menţine sănătatea sistemului nervos prin conţinutul bogat în vitaminele B6, B12 şi folaţi.

- protejează vasele de sânge prin proprietăţile antioxidante conferite de seleniu şi vit. E.

- este colecistokinetic: contractă bila şi ajută la eliberarea sărurilor biliare.

Ce face rău

- gălbenuşul de ou conţine mult colesterol, însă acesta nu determină creşterea colesterolului sangvin la persoanele sănătoase. Cei ce au trigliceridele şi colesterolul crescut ar fi bine să nu consume mai mult de 1ou/săptămână.

- acuzaţia conform căreia cei care au fost bolnavi de hepatită trebuie să evite ouăle este complet nefondată, în schimb oul fiert tare poate provoca indigestie la persoanele cu probleme biliare.

- oul poate conţine parazitul numit salmonella (mai ales oul de raţă şi gâscă) şi de aceea este bine să nu fie consumat crud. Femeile însărcinate, copiii şi bătrânii trebuie să consume ouăle bine făcute, deoarece căldura omoară salmonella.

- oul este alimentul cel mai bine echilibrat în proteine, dar nu conţine glucide şi nici vit. C

Oul are proprietăţi anorexigene şi ţine bine de foame pentru doar 80 de calorii

1 OU furnizează

15 % din aportul zilnic de fier 25 % din doza zilnică de fosfor la copii 17 % din doza zilnică de fosfor la adulţi 10-30 % din doza zilnică de vitamine, majoritatea din gălbenuş

Alături de ficat şi unt, oul este o sursă excelentă de vit. A / 1 ou asigură 50 % din necesarul de vit. A pentru unui copil şi 20 % pentru un adult

Pentru creşterea absorbţiei fierului din ou este bine ca acesta să fie consumat cu legume bogate in vit. C.

Secrete culinare

• prospeţimea oului poate fi controlată prin scufundarea într-un vas cu apă rece. Oul prospăt stă la fund.

• cel mai uşor de digerat este oul cu albuşul coagulat şi gălbenuşul cremos şi cel mai greu se digeră oul fiert tare (care, însă, ţine şi cel mai bine de foame).

• gălbenuşul se poate consuma crud, însă albuşul crud nu poate fi digerat şi, în plus, conţine avidină, o antivitamină B.

• proteinele din ou se coagulează datorită căldurii, deci oul „ochi" poate fi făcut fără ulei, în tigaie antiaderentă, cu capacul pus.

• ochiurile româneşti (ou fiert în apă cu sare) sunt la fel de bune ca şi oul cleios.

• căldura creşte digestibilitatea proteinelor din albuş până la 92 %.

• omleta cu şuncă, caşcaval şi ciuperci va fi mai puţin calorică dacă nu puneţi ulei in tigaie. Gustul este aproximativ acelaşi.

• culoarea galbenă a gălbenuşului este dată de carotenul din hrana găinilor.

• culoarea cojii depinde doar de rasa găinii şi nu are nici o legătură cu calităţile nutriţionale ale respectivului ou.

Porţia corectă

Oul este un aliment sărac în calorii, mai ales albuşul (albuşul = 15 cal şi 0 g grăsimi, gălbenuşul = 75 cal şi 6 g grăsimi)

Porţia corectă este de 2 ouă sau, pentru omletă, 1 ou întreg şi 2 albuşuri.

Cât de des?

Pentru persoanele sănătoase 2-4 ouă/ săptămână