De la lume adunate si-apoi la lume date: Despre Romania ....

De la lume adunate si-apoi la lume date: Despre Romania ....: 38 de lucruri interesante despre Romania ...

prof. dr. Ciutacu, Acad Romana

Fost secretar de stat, director la Institutul de Economie al Academiei Române

Prof. dr. Constantin Ciutacu: "Clasa politică apare ca un veritabil detaşament al legiunii străine"

SPECIAL • INTERVIURI

Prof. dr. Constantin Ciutacu

Am trăit, ca într-un vis, un sfert de secol de speranţe neîmplinite. Când s-au dus anii? Suntem şi mai săraci şi un pic mai bătrâni… Statul este bolnav, iar economia, câtă a mai rămas, este din nou în recesiune; firmele dau faliment cu miile pe semestru, investiţiile scad vertiginos, capitalismul autohton are, cum se spune într-un film, o „reţetă secretă”, originală, dar pierzătoare, la fel ca democraţia. România nu este, cum ne-am fi aşteptat, „tigrul” economic al Europei Centrale şi de Est. Cine ne-a pus beţe în roate? Nu căutaţi răspunsuri pe Google. Cauza e aici, la noi, în perfidia cu care ne-au dirijat politicienii români. Niciodată, în istorie, clasa politică românească n-a fost mai ruptă de popor şi mai puţin iubitoare de ţară. Un fost ministru secretar de stat, neimplicat politic, actualmente director la Institutul de Economie al Academiei Române, Constantin Ciutacu, are curajul să pună degetul pe multe dintre rănile care ne dor de 25 de ani.

„În 1989, infrastructura industrială situa România în primele 10 ţări din Europa”

Mulţi au uitat, alţii n-au ştiut niciodată… Cum stătea România, din punctul de vedere al integrării economice cu ţările dezvoltate, în 1989?

În 1989, infrastructura industrială situa România în primele 10 ţări din Europa. Exista platforma Pipera, creată de francezi, unde se construiau calculatoare. Autocamioanele şi autobuzele fabricate la Braşov şi Bucureşti erau patente germane. Avioanele Rombac erau cumpărate de la englezi. Locomotivele de la Electroputere Craiova erau patent elveţian. La Reşiţa se fabricau motoare de vapoare după licenţa Renk din Germania. Centrala nucleară de la Cernavodă provenea din Canada. Putem spune, şi nu suntem nostalgici, că începusem să ne integrăm acceptabil cu economiile mari ale lumii. România era a treia ţară din lume, după SUA şi Japonia, care fabrica anvelope gigant pentru autobasculante de peste 110 tone. Doar două ţări din lume făceau şuruburi cu bile: România şi Japonia. Acestea se foloseau în industria nucleară şi aerospaţială.

În 1990, Petre Roman a afirmat că industria românească era un „morman de fiare vechi”. Ce am avut şi ce am pierdut în ultimii 25 de ani, domnule ministru?

A fost cea mai nefericită declaraţie de politician de după 1989, care ne urmăreşte până azi. Referindu-se la industrie, că e de dat la fier vechi, fostul prim-ministru dorea să spună lumii că întreaga economie a României comuniste nu merita doi bani. Ale cui interese le-a servit această etichetă? Rămâne o pagină de istorie. Ca să combatem această viziune, cităm date statistice la întâmplare, din diferite domenii: România producea 14 milioane de tone de oţel în 1985; azi, doar 3 milioane. Producea 400.000 tone de aluminiu în anul 2000, o prelungire surprinzătoare a succesului din timpul dictaturii. Azi produce pe jumătate. Eram recunoscuţi ca buni constructori de motoare electrice şi produceam, în 1980, 19 milioane de kilowaţi, faţă de 700.000 kilowaţi, cât producem în prezent. Ieşeau pe poarta fabricilor 1.600 de excavatoare în 1980; niciunul azi. Ieşeau 71.000 de tractoare; niciunul azi (am construit fabrici de tractoare în Egipt şi Iran, care funcţionează şi acum, în timp ce în România au murit). Fabricam 600 de vagoane de pasageri pe an în 1984; azi, niciunul. Cât despre vagoanele de marfă, construiam 14.000 de bucăţi pe an; azi, abia 800 (cel puţin 100.000 vagoane de marfă au fost tăiate şi vândute la fier vechi în ultimii ani). În fine, produceam 144 de nave de tonaje diferite; azi, după cum se ştie, nu mai producem niciuna. Sticlăria e prăbuşită. Săpunul a dispărut (Palmolive a plecat). De altfel, potrivit statisticii oficiale, după anul 2000, au fost exportate 50 de milioane de tone de „fier vechi”, „deşeuri” de cupru, aluminiu şi alte neferoase, în valoare de peste 10 miliarde de euro! Am exportat lemn brut în valoare de peste 8 miliarde de euro, şi alte produse brute (cereale, fructe, animale vii etc.) în valoare de alte 5 miliarde de euro! Prelucrarea acestora în România ar fi însemnat crearea a milioane de locuri de muncă!

„Practic, întreaga economie naţională a fost oferită fără nici o logică şi fără a se spune cel puţin că este cadou sau pradă de război”

Ameţitoare cifre… Cum stau lucrurile în domeniul petrolului?

Iată situaţia la zi în domeniul petrolului: România producea 13 milioane de tone de petrol în 1970, şi numai… 6 milioane azi. Suspect. Cineva nu raportează corect. Nu am nici o încredere în această cifră, atât timp cât nu ştiu dacă toate sondele au contoar. Au contoar, domnilor? Trebuie să plătească redevenţe la tona de ţiţei brut, dar dacă scoţi 8-10 milioane de tone şi raportezi numai 6? Cu cât păgubeşti statul? Petrolul se scoate mult şi se rafinează în alte ţări. De aici, deduceţi consecinţele. Înainte de 1989, produceam 8,5 milioane de tone de motorină, şi mai producem doar 2 milioane. Produceam 10 milioane de tone de păcură. Nu mai producem nimic. Produceam 500.000 de tone de uleiuri minerale. Azi, nimic. Pe de altă parte, aţi observat că nici distribuţia gazelor nu mai este a noastră. Cine măsoară producţia? Cine măsoară distribuţia?

După 1990 s-a schimbat, deci, peisajul industrial. S-a creat o falie între marea şi mica industrie. De ce s-a întâmplat acest fenomen?

Au venit „sfaturi” de la competitorii nostri europeni: faceţi IMM-uri, întreprinderi mici şi mijlocii, daţi afară muncitorii din marile uzine, închideţi mamuţii industriali. Produceţi kit-uri, componente, nu produse integrale. Faceţi cabluri, radiatoare, sisteme de frânare şi anvelope, nu locomotive şi tractoare. Parcă intenţionat, nu a existat o viziune politică de dezvoltare, ci doar una pentru distrugere; guvernanţii şi-au îndeplinit misiunea cu exces de zel. Nu mă poate convinge nimeni pe mine că nu a fost totul pe bază de program, o teorie a conspiraţiei. UE a fost creată pe baza comunităţii economice a Cărbunelui şi Oţelului. Deci, România nu putea să intre în grila europeană cu industria siderurgică de 14 milioane tone de oţel. A trebuit lichidată şi ca un „bonus” pentru admiterea în UE.

Care au fost primele mari greşeli istorice ale politicienilor, în urma cărora s-a dat startul la jaful naţional?

Prima a fost restituirea „părţilor sociale” - o privatizare pe bani adevăraţi, începută surprinzător de Ceauşescu. FSN-ul a restituit aceşti bani pentru a cumpăra bunăvoinţa oamenilor, chiar cu banii lor! Această măsură anti-economică, din cauza căreia fabricile şi uzinele au rămas fără capital lichid, a condus, de fapt, la excluderea cetăţenilor de la un drept de proprietate plătit cu munca lor; a fost o re-naţionalizare a unei părţi a capitalului social, destinată ulterior şi cedării controlului economiei către interese de grup, mai ales străine. A doua mare eroare a fost privatizarea „de masă”, fără proceduri şi fără reguli de protecţie a acţionarilor minoritari; viitoarele certificate de acţionar au fost cumpărate pe nimic de cei care ştiau ce va urma. Atunci s-a spus că se privatizează numai 30% din capitalul societăţilor comerciale, lăsându-se de înţeles că vor mai primi şi restul de 70% în viitor, care viitor nu a sosit încă nici în anul 2014! S-a anunţat totodată că sectoarele strategice nu se vor privatiza. Dar au venit pe urmă FMI, Banca Mondială şi societăţile externe de consultanţă, care au dictat, şi guvernele au promovat, controlul total, fără luptă, şi fără niciun câştig, asupra întregii economii. Practic, economia naţională a fost oferită fără nici o logică şi fără a se spune cel puţin că este cadou sau pradă de război, celor care, chipurile, au făcut lobby pentru integrarea României în Uniunea Europeană.

Fost secretar de stat, director la Institutul de Economie al Academiei Române

Prof. dr. Constantin Ciutacu:

„«Veniţi în România, că vă garantăm sclavia pe bani puţini şi vă menţineţi competitivitatea». Acesta a fost, în esenţă, programul de guvernare al ultimilor 25 de ani”

Vă rog să continuaţi descrierea peisajului economic românesc de azi, la 25 de ani de la răsturnarea „dictaturii de dezvoltare”.

A dispărut întreg sectorul industriei de textile, confecţii, tricotaje (filaturi, ţesătorii, fabrici de stofă şi postavuri, întreprinderi de pielărie şi încălţăminte, toate concepute într-un sistem integrat); a fost închis sectorul agroalimentar (36 fabrici de zahăr, fabricile de ulei, de preparate din carne, de lapte şi produse lactate, zeci de fabrici de nutreţuri combinate etc.); nu mai sunt majoritatea fabricilor din industria lemnului şi mobilei, din industria cimentului, a lacurilor şi vopselelor, a medicamentelor, din sectorul construcţiilor de maşini, al exploatărilor miniere de feroase şi neferoase, de cărbune etc.; s-au desfiinţat întreprinderile agricole de stat şi cele de mecanizare a agriculturii, staţiunile de cercetări agricole şi, în general, marea majoritate a institutelor de cercetare-proiectare; au dispărut industria electronică, electrotehnică, de mecanică fină, optică, automatizări etc. Baza naţională de soiuri de plante şi rase de animale a fost pulverizată. România nu mai are astăzi un pachet naţional de seminţe, soiuri, hibrizi, de culturi cerealiere, plante tehnice, legume etc. A fost distrus aproape în totalitate sistemul de irigaţii, construit prin îndatorarea dureroasă de la Banca Mondială, pentru a cărei plată românii au contribuit zeci de ani; au fost abandonate programele de combatere a eroziunii solului, de îndiguiri şi desecări, dar şi cele de irigaţii în curs (canalul Siret-Dunăre sau Bucureşti-Dunăre). Întreaga economie naţională a fost pur şi simplu pulverizată şi lăsată fără nicio logică structurală.

Fost secretar de stat, director la Institutul de Economie al Academiei Române

Prof. dr. Constantin Ciutacu: Care sunt consecinţele asupra populaţiei, derivate din acest peisaj apocaliptic, desprins parcă dintr-un film SF cu „terminatori”?

Treptat, România s-a transformat într-un paradis al multinaţionalelor care controlează industria, agricultura, transporturile, construcţiile, comerţul, sectorul financiar-bancar etc. şi care îşi promovează reglementări legale în interes propriu. Românilor le-au rămas întreprinderile mici şi mijlocii – de fapt, microîntreprinderile; dintre cele aproximativ 500.000 înregistrate, peste 200.000 nu au niciun angajat! Românii au astăzi libertatea să se ocupe de economia şi afacerile de subzistenţă; astăzi, avem şi industrie de subzistenţă, nu doar agricultură; şi construcţii şi transporturi şi alte servicii de subzistenţă, pretinzând că acţionăm pentru dezvoltare inteligentă, inovativă şi durabilă. Nimic nu este mai durabil decât subzistenţa, aceasta este strategia noastră naţională, după ce am făcut praf marile companii. Brandul României este subzistenţa, atât în interiorul ţării, cât şi pe celelalte pieţe ale muncii unde lucrează cetăţenii români. Nici după 25 de ani, clasa politică, veritabil detaşament al legiunii străine, terminatorul României moderne, nu a realizat importanţa unei reglementări prin care salariaţii să-şi investească o parte din salariu în compania proprie. Întreaga economie putea fi salvată prin participarea financiară a salariaţilor, printr-o reglementare prin care salariile reinvestite să fie scutite de impozite şi contribuţii.

A existat, în toţi aceşti ani, un fir roşu care să lege cele 13 guverne ce s-au perindat pe la Palatul Victoria, de un proiect minimal, coerent de dezvoltare?

Fireşte că nu a existat! Zi de zi, guvernele şi clasa politică s-au ocupat numai de protejarea aşa-zişilor investitori strategici, prin scutirea de impozit pentru profitul reinvestit, şi nu de promovarea facilităţilor destinate salariilor reinvestite. Investitorii nu ar fi trebuit să primească niciun sprijin în România, pentru a-i plăti pe angajaţii români cu salariul minim sau pentru a-i angaja la negru, din raţiuni de competitivitate.„Veniţi în România, că vă garantăm sclavia pe bani puţini şi vă menţineţi competitivitatea!”. Acesta a fost, în esenţă, programul de guvernare al ultimilor 25 de ani. De altfel, se poate spune că fiecare program de guvernare anunţat a fost un program de neguvernare.

Care sunt predicţiile dv. pentru următorii 25 de ani din viaţa economică a României?

Dacă şi în următoarele două decenii şi jumătate guvernul nu va putea să cumpere, din banii proprii, de 1 milion de lei piramidon, vaccinuri sau aspirină din producţia internă, fără avizul FMI sau al Comisiei Europene, România poate să dispară din peisajul statelor din Europa, rămânând un simplu indicator geografic.

Preluare din Formula AS

Ciudat - Adm. blogului nu-mi mai permite sa postez pe FB, oare dece ?

Despre Romania ....

38 de lucruri interesante despre Romania

Un altfel de statistica

38 de lucruri interesante despre România

Rubrica „Ştiaţi că în România...” no comments

Realizatorul site-ului truenomads.com a realizat un top cu cele mai interesante lucruri pe care le-a aflat despre România după ce a vizitat țara noastră. „Nu auzisem mai nimic despre România înainte să o vizitez, dar am aflat o mulțime de lucruri în momentul în care am ajuns acolo. Cu siguranță sunt foarte bucuros că am ajuns să văd și să cunosc această țară minunată în care am stat aproape 2 luni!”.

În continuare vă prezentăm cele 38 de lucruri interesante despre România, prezentate de truenomads.com.

1. Cele mai cunoscute romane, inspirate de locuri din România, sunt „Castelul din Carpați” de Jules Verne și „Dracula” de Bram Stoker.

Citiți mai multe detalii despre Castelul din Carpați aici: Cetatea Colț

2. România este pe locul nouă în lume în ceea ce privește producția de vin.

3. Bancnonta românească de 10 bani pusă în circulație în 1917 este cea mai mică bancnotă din lume printată vreodată. Dimensiunile ei sunt de 2,75 x 3.80 cm.

4. Motorul modern cu reacție a fost inventat de inventatorul bucureștean Henri Coandă în 1910.

Citiți mai multe detalii despre cele mai importante invenții românești aici: Cele mai importante invenții ale românilor

5. Rețeaua de transport în comun din București este a patra cea mai mare din Europa.

6. Soprana Alma Gluck, prima artistă lirică ce a reușit să vândă 1 milion de înregistrări, s-a născut în București pe 11 mai 1884.

7. În Brașov se găsește cea mai mare biserică în stil gotic dintre Viena, Austria și Istanbul, Turcia: Biserica Neagră.

Citiți mai multe detalii aici: Biserica Neagră din Braşov

8. Castelul Peleș a fost primul castel din Europa care a fost în întregime luminat cu curent electric. Energia electrică era produsă de instalația proprie a castelului. Sistemul de încălzire al castelului a fost construit în 1888 și este funcțional și astăzi.

Citiți mai multe detalii aici: Castelul Peleş

9. Al doilea glaciar subteran ca mărime din Europa, Ghețarul din Peștera Scărișoara, se găsește sub Munții Bihor din România. Are un volum de 75 000 de metri cubi și are o vechime de peste 3 500 de ani.

Citiți mai multe detalii aici: Ghețarul din Peștera Scărișoara

10. Sursa de inspirație pentru Contele Dracula, personaj creat de Bram Stoker, a fost domnitorul Vlad Țepeș, nume provenit din cauza faptului că îi trăgea în țeapă pe dușmanii săi și îi lasă așa de-a lungul drumurilor.

11. Timișoara a devenit în 1889 primul oraș din Europa care a avut iluminat public electric.

Citiți mai multe detalii aici: Șapte curiozități despre Timișoara, „Mica Vienă” a României

12. De asemenea, Timișoara a fost primul oraș european care a introdus tramvaiele trase de cai, în anul 1869.

Citiți mai multe detalii aici: Primul tramvai din România

13. Stiloul a fost inventat de craioveanul Petrache Poenaru și a fost brevetat în mai 1827. Inventatorul a trăit între anii 1799-1875.

Citiți mai multe detalii aici: Cele mai importante invenții ale românilor

14. Cea mai înaltă biserică de lemn din lume și a doua structură de lemn din Europa este Mănăstirea Peri din localitatea Săpânța, Maramureș. Are o cruce înaltă de 7 metri care cântărește 455 de kilograme în vârful bisericii care are o înălțime de 78 de metri,

Citiți mai multe detalii despre Mănăstirea Peri aici: Cea mai înaltă biserică de lemn din lume

15. Mini-seria americană „Hatfields & McCoys”, în roluri principale fiind Kevin Costner și Bill Paxton, a fost filmată în România.

16. Nicolae Paulescu a fost omul de știință român care a descoperit insulina și care inițial a numit-o pancreină. Cu toate acestea, doi oameni de știință canadieni au primit Premiul Nobel în 1923 pentru studiile lor despre insulină, însă munca de pionierat a lui Paulescu în domeniul medicinii diabetice fiind acreditată în mod corespunzător.

Citiți mai multe detalii aici: Cele mai importante invenții ale românilor

17. Filmul „Cold Moutain” în care a jucat cunoscuta actriță Nicole Kidman a fost filmat în România.

18. Canalul Dunăre-Marea Neagră din Dobrogea este pe locul trei în ceea ce privește lungimea unei căi de navigație create de mâna omului, după Canalul Suez și Canalul Panama.

19. Cele mai vechi fosile de homo sapiens de până acum au fost descoperite în sud-vestul României, în Peștera cu Oase. Fosilele sunt vechi de aproximativ 37 800-42 000 de ani.

20. Biserica Unitariană a fost fondată în Transilvania, locul unde s-a născut Francisc David în 1510.

21. Constanța a fost asociată cu legenda lui Iason și argonauții, care s-au îmbarcat într-o călătorie lungă din Grecia la Kolchis, Georgia de pe coasta Mării Negre, în căutarea lânii de aur.

22. În Munții Carpați se întâlnesc cele mai mari păduri virgine din Europa și adăpostesc peste 400 de specii unice de mamifere, inclusiv Capra Neagră. 60% din populația de urși bruni din Europa trăiește în Munții Carpați din România.

23. Limba română are o vechime de 1700 de ani.

24. Biserica Neagră din Brașov are cea mai mare orgă din Europa, cu 4000 de tuburi. Deține de asemenea, și cel mai mare clopot din România, cântărind 6,3 tone.

25. Dunărea are o lungime de 2850 de kilometri de la izvorul său din Munții Pădurea Neagră, Germania până la vărsarea în Marea Neagră, unde formează a doua deltă din Europa ca mărime și cea mai bine păstrată: 3540 kilometri pătrați de râuri, canale, mlaștini, lacuri înconjurate de copaci și insule de stuf.

Citiți mai multe detalii aici: Curiozități despre Dunăre

26. Primul actor care a jucat rolul lui Tarzan a fost românul Johnny Weissmuller, care a fost în rolul principal în filmul „Tarzan, omul maimuță” din 1932.

27. Statuia Regelui Decebal, sculptată într-o stâncă de la Cazanele Dunării, este cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa, având 55 de metri înălțime.

Citiți mai multe detalii aici: Statuia lui Decebal de la Cazanele Dunării

28. România este cunoscută ca fiind țara din Europa în care se află cei mai mulți țigani. Nu suntem rasiști, dar acești nomazi ne pătează foarte mult numele în țările occidentale.

29. Inventatorul român Traian Vuia a fost primul om care a construit și a zburat cu un, „automobil-avion cu aripi fixe” în totalitate autopropulsat, pe data de 18 martie 1906.

Citiți mai multe detalii aici: Traian Vuia

30. Primul 10 curat din cadrul Jocurilor Olimpice a fost luat de gimnasta româncă Nadia Comăneci în 1976 în Montreal, Canada.

31. Numele „România” nu are origini foarte clare, unii istorici fiind de părere că provine de la cuvântul latin „romanus” care înseamnă „cetățean la Imperiului Roman”, iar alții spun că provine de la cuvântul „Arman”, sau „Armis”, adică de la zeul Hermes, pomenit în mitologia greacă de atâtea ori. Greci au preluat mai toate zeităţile de la traci şi daco-geți.

Citiți mai multe detalii aici: Originea cuvintelor „român” și „România” și alte curiozități legate de istoria noastră

32. Mănăstirea Voroneț din Moldova este cunoscută ca fiind partea românească a Capelei Sixtine.

Citiți mai multe detalii aici: Mănăstirea Voroneț

33. Cele trei tăblițe de lut datate a fi din anul 5300 î.Hr., descoperite în satul Tărtăria din centrul României, au fost subiectul unor controverse în rândul arheologilor, câțiva dintre aceștia spunând că simbolurile de pe ele reprezentând cele mai vechi forme de scris din lume.

Citiți mai multe detalii aici: Misterele Tăblițelor de la Tărtăria

34. Palatul Parlamentului din București este a doua cea mai mare clădire din lume, după Pentagonul din Statele Unite.

35. În 2005, din moneda românească leu, s-au tăiat patru zerouri, astfel încât ceea ce însemna 10 000 de lei a devenit 1 leu. De asemenea, au început să fie create din plastic, în loc de hârtie. O legendă amuzantă spune că băncile au fost sfătuite să înceapă să folosească mai mult plastic (referindu-se la carduri), iar acestea au luat-o literalmente și au început să creeze bancnote din plastic.

36. Muzeul ASTRA din Sibiu este al doilea cel mai mare muzeu în aer liber din lume. Prezintă peste 300 de case și construcții, printre care mori de apă și mori de vânt,  prese imense de vin, fructe și ulei, forje hidraulice și multe altele.

Citiți mai multe detalii aici: Ţara din Dumbrava Sibiului

37. România este cea mai bogată țară din Europa în ceea ce privește resursele de aur.

38. Zece orașe din România sunt înfrățite cu orașe din Statele Unite.

Baia Mare	Hollywood, FL
Bistrița-	Columbus, GA
Brașov-	Cleveland, Ohio
București-	Atlanta, GA
Cluj-Napoca	Rockford IL
Constanța-	Mobile, AL
Mediaș-	Mineral Wells, TX
Pitești-	Springfield, OH
Sibiu-	Columbia, MO

Eminescu vs. "romanii" ...........

o istorie ascunsa

> Mihail Kogălniceanu scrie  în 1869:

"În România, chestiunea evreilor nu este o chestiune religioasă; ea este o chestiune naţională şi totodată o chestiune economică. În România, jidovii nu  constituie numai o comunitate religioasă deosebită; ei constituie în toată puterea cuvântului o naţionalitate, străină de români prin origine, prin port, prin moravuri şi chiar prin sentimente...

De aceea, nu de astăzi, ci de  pururea, în tot timpul şi sub toate regimurile, toţi Domnii, toţi bărbaţii de stat ai României, toţi acei ce  poartă un interes viu pentru ţara lor, s-au preocupat de  necesitatea de a opri exploatarea poporului român printr-un alt popor străin lui, prin jidovi".
 

Principele Carol I îi  scrie tatălui său, în 1872: "N-am decât o teamă, ca evreii să nu sfredelească şi să stăruiască atât de  mult pe lângă puteri spre a căpăta drepturi politice pentru coreligionarii lor din România, încât să ne silească a li le da...Acum câteva luni, izraeliţii se mai bucurau aici de câteva simpatii în unele cercuri, dar de când au făcut atâta tămbălău în Europa, de când presa evreiască din toate ţările atacă cu înverşunare România şi vrea să obţină cu sila emanciparea evreilor, ei n-au nimic de sperat aici deocamdată". În 1873, Principele Carol I revenea: " Suntem învinuiţi prin ziare că prigonim pe evrei, fiindcă noua lege a licenţelor opreşte pe evrei de a ţine debite la ţară . Dar aceasta este o măsură înţeleaptă şi suntem hotărâţi a respinge orice reclamaţie sau intervenţie în privinţa aceasta. Trebuie să cunoască cineva satele din Moldova , ca să poată aprecia acţiunile vătămătoare ale evreului asupra populaţiei ţărăneşti cu rachiul lui falsificat".

 Evreii veniţi din imperiul austro-ungar, deşi stabiliţi permanent în România, se declarau "sudiţi" (supuşi austro-ungari), fiind sub  protecţia reprezentanţelor diplomatice ale imperiului. Ei nu plăteau taxe, impozite, fiind scutiţi de orice obligaţie faţă de statul român.

Toată această situaţie a fost energic atacată de Mihai Eminescu, ideolog al Partidului Conservator, care susţinea acordarea cetăţeniei individual, deoarece tot individual se acorda şi pentru românii din afara graniţelor ţări.

Campania lui Eminescu a fost încununată de succes. În ziarul "Timpul", Mihai Eminescu scria: "Iar Europa...a făcut din chestiunea izraelită o chestiune de recunoaştere a independenţei noastre...

Aşadar - cu sau fără evrei - pericolele internaţionale există. Evreii  sunt un pericol imediat, pipăit şi văzut; ei formează acea nenumărată populaţie cu desăvârşire improductivă care trăieşte din precupeţirea muncii şi sănătătii  românului...în Moldova nu e oraş în care evreii să nu formeze majoritatea sau cel puţin jumătatea populaţiei..."

 

Prin activitatea susţinută a lui Mihai Eminescu, Partidul Conservator a reputat 2 mari victorii: Legea pentru neînstrăinarea pământurilor ţărăneşti, ce lua ţăranilor posibilitatea de a vinde pământuri evreilor; Legea contra itzurei (camătei), care îi împiedica pe cămătarii evrei să abuzeze total de ţăranul român. În ianuarie 1877, Eminescu a publicat seria de articole "Evreii şi Conferinţa", scriind: " Prin ce muncă sau sacrificii şi-a câştigat dreptul de a aspira la egalitate cu cetăţenii statului român? De când rachiul este un element de civilizaţie?..Un agent al  guvernului unguresc zvârle dintr-o şcoală zidită de români băncile, demite pe învăţător şi pe preot, îşi bate joc de un sat..., făcut-au caz presa austriacă de aceasta? Nici vorbă! Dar  dacă un prefect în România cutează a opri pe un evreu de a vinde băuturi spirtoase într-un sat? Persecuţie, pradă, nelegiuire!".

 

Episodul legat de "boala" şi moartea lui Mihai Eminescu este ţinut secret. În 1882, poetul îi scria Veronicăi Micle: " Timpul acesta m-a stricat în realitate cu toată  lumea, sunt un om urât şi temut, fără nici un  folos...unul din oamenii cei mai urâţi din  România...Naturi ca ale noastre sunt menite sau să înfrângă relele sau să piară, nu să li se plece lor".

În perioada în care  Eminescu conducea ziarul  "Timpul", Petre Carp conducea partidul. Cei doi au intrat într-un puternic conflict. Carp era membru al lojei masonice Steaua României, alături de Titu Maiorescu, Alexandru Şuţu, Theodor Rosetti şi alţii, care s-au ocupat de lichidarea lui Mihai Eminescu.

 

Cu un an înainte de anihilarea lui Eminescu, ambasadorul austriac la Bucureşti, baronul Mayer a transmis un raport secret: "SocietateaCarpaţii a ţinut  în 4 ale lunii o întrunire publică cu un sens secret.  Dintr-o sursă sigură( n.a. Titu Maiorescu), am fost  informat despre această întrunire...S-a stabilit că lupta  împotriva Austro-Ungariei să fie continuată...

S-a  recomandat membrilor cea mai mare prudenţă. Eminescu,  redactor principal la Timpul, a făcut propunerea ca studenţii transilvăneni de naţionalitate română, care frecventează instituţiile de învăţământ din România pentru a se instrui, să fie puşi să acţioneze în timpul vacanţei în locurile natale pentru a se orienta opinia publică în direcţia unei Dacii Mari."

 

Urmărirea lui Eminescu de către agenţi secreţi ai  puterilor străine a fost remarcată din 1876, prin agentul  Lachman, aflat în solda ambasadei Austriei la Bucureşti. În dimineaţa zilei de 28 iunie 1883, gazda poetului, madam Szoke, îi trimitea masonului Titu Maiorescu un bileţel în care scria că Eminescu înnebunise.

Astfel, fără voia sa, Eminescu a fost internat de către dr. Alexandru Şuţu la "Caritatea" (Caritas), cu diagnosticul fals de alcoolism şi sifilis. Dr. Iszac a aplicat asupra lui Eminescu un tratament menit să-l elimine: administrarea de mercur, câte 20 de fracţiuni a 4 grame!Urmare a acestui tratament, Eminescu a suferit o  paralizie parţială, a fost internat, scos din ţară.

 

Să ne oprim asupra detaliilor şi personajelor: Titu Maiorescu, profesor universitar şi decan al Facultăţii de  Filozofie, a fost înlăturat din învăţământ în urma unui proces de imoralitate. Din activitatea de avocat a obţinut o importantă avere, având clienţi ca Warschawsky, Rafalovich, Boboritz, Hessen şi Kalinowsky, Rubinstein şi Hirschler.
 Titu Maiorescu i-a scris un bilet lui Eminescu, rugându-l să vină la el în vizită. Plecând de la redacţia "Timpul", Eminescu ajunge la Maiorescu, care îl trimite la complicele său Simţion,  sub pretextul transmiterii unui bilet important. Ajuns la Constantin Simţion, Eminescu a fost săltat de haidamacii lui Şuţu şi cărat la ospiciu. Toţi conspiratorii pleacă rapid în străinătate!

Trebuie spus că Şuţu l-a internat pe Eminescu fără să  existe o solicitare scrisă de admitere, care să cuprindă  "numele, prenumele, profesiunea, religiunea, etatea,  domiciliul, atât al pătimaşului cât şi al petiţionarului"(Decret nr. 1012, art. 8); l-a internat fără "vreun act medical subscris de doi medici"; nu a anunţat Administraţia specială asupra internării;  nu a solicitat constituirea unei comisii care sa-l examineze pe Eminescu; nu a întocmit "Buletinul unde va scrie cauza admiterii".

 

Închis, Eminescu a fost scos de sub protecţia publicului şi a familiei. Fratele poetului, Matei Eminescu, i-a scris lui Maiorescu: " Sunt informat că fratele meu Michai Eminescu este serios bolnav; vă rog din suflet răspundeţi-mi urgent unde se găseşte ca să vin  a-l lua la mine pentru vreun an şi dacă binevoiţi a-mi arăta adevărata stare materială a lui ca să vin  pregătit, căci am vreo 200 de galbeni într-un loc - îi  iau şi-i cheltuiesc toţi pentru el." Titu Maiorescu s-a prefăcut că nu a primit scrisoarea lui Matei Eminescu!

La 20 octombrie 1883, Eminescu a fost transportat ilegal la  Viena. La 5 februarie 1884 este luat şi plimbat prin Italia. A ajuns la Bucureşti pe 27 martie 1884. Pe 7 aprilie 1884 a fost expediat la Iaşi.

La sfârşitul anului 1888, Eminescu a revenit la Bucureşti, alipindu-se ca redactor la un important ziar politic. La începutul anului 1889 a fost ridicat prin ordin al Poliţiei Capitalei, dus la Spitalul Caritas, internat şi supus tratamentului medical. 

Dr. Tomescu nota: " articulaţia cuvintelor este normală. El pronunţă bine şi clar şi nici gângăvie, nici bolboroseală, nici acele diverse defectuozităţi aşa de comune în maladiile  cerebrale nu s-au putut observa până în ultimele zile ale  vieţii sale..."

Eminescu a murit datorită unui...accident: a fost lovit de  un nebun, cu o piatră, în zone parietală stângă a capului! La autopsie s-a reţinut: creierul lui Eminescu cântărea 1490 gr., lobul stâng fiind cu 25 gr. mai greu decât lobul  drept.

Nu au fost descoperite elemente de boală  patologică. A fost îmbolnăvit datorită tratamentului