Un interviu exceptional
Politologul italian Giovanni Sartori a murit
pe 4 aprilie, la
vârsta de 93 de ani.
Cu două luni înainte, el acorda pentru Il
Giornale un interviu
senzațional.
Profesore, ați spus recent că suntem supuși
unei invazii.
În
Franța, intelectualii de stânga încep să vorbească asemenea colegilor lor de
dreapta. Multiculturalismul a eșuat, fluxurile migratorii dințările musulmane
nu mai pot fi suportarte, islamul nu se poate integra în Europa democratică...
Spun aceste lucruri de zeci de ani.
Și dvs vorbiți ca dreapta ...
Stânga,
dreapta, lucrurile astea nu mă interesează. Ce mă interesează este bunul simț.
Vorbesc din experiență, pentru că studiez acest lucruri de ani de zile. Încerc
să înțeleg care sunt mecanismele politice, etice și economice care reglează raporturile
dintre Islam și Europa, pentru a propune soluții la dezastrul în care ne-am
adâncit.
Care dezastru?
Acela
de a ne imagina că putem integra în mod pașnic o vastă comunitate musulmană,
fidelă unui monoteism teocratic, care refuză să separe puterea politică de cea
religioasă într-o societate occidentală democratică este o mare iluzie. Din
această fantasmă s-a declanșat războiul, tot mai deschis, pe care îl trăim
acum.
De ce?
Pentru
că Islamul, în cursul ultimilor 30 de ani, s-a trezit într-o manieră
agresivă.
Și-a inflamat adepții, gata să se arunce în aer, ajutați de noi
tehnologii
din ce în ce mai periculoase.
Este
un islam incapabil să evolueze. Este un monoteism teocratic înțepenit în
secolul VII, incompatibil cu monoteismul occidental. După victoria de la Viena
în 1683, aceste două realități s-au ignorat reciproc; astăzi se înfruntă din
nou.
De ce este imposibilă coabitarea?
Pentru
că societățile libere occidentale sunt întemeiate pe democrație, pe suveranitatea
poporului. Islamul este întemeiat pe suveranitatea lui Allah.
Iar
dacă musulmanii pretind să aplice acest principiu în Occident, atunci conflictul
este inevitabil.
Credeți așadar că integrarea musulmanilor în
societățiel
noastre va fi imposibilă?
De
la anul 630 după Hristos, istoria nu a
înregistrat nici o integrare islamică reușită în sânul societăților nemusulmane. Priviți la India sau la Indonezia.
Deci, dacă în țările lor musulmanii trăiesc fără
probleme sub
suveranitatea lui Allah, dimpotrivă, în
Occident...
Dacă
musulmanul imigrant din Occident continuă să adere la un asemenea principiu și
refuză valorile noastre etice și politice, aceasta înseamnă că nu se va putea
integra niciodată.
Și multiculturalismul?
Ce
numim noi multiculturalism? Ce înseamnă el? Multiculturalismul nu există.
Stânga, care flutură fără încetare acest termen, nu știe nimic despre Islam, ea
ține discursuri de ignoranți. Chinezul a continuat să rămână chinez chiar și
după 2000 de ani și coabitează pașnic în orașele noastre cu tradițiile și
obiceiurile lui. La fel și europenii evrei. Nu și muslmanii.
În
sfera privată au dreptul de a-și profesa religia, dar politic trebuie să accepte
suveranitatea populară. Altfel, nu au ce căuta în Occident.
Dacă un ins de stânga v-ar auzi vorbeșe
astea, v-ar trata drept
xenofob.
Stânga
este scandaloasă. Nu are curajul de a înfrunta problema. Și-a pierdut ideologia
și pentru a părea progresistă se agață în mod rușinos de cauza nefastă a ‘porților
deschise tuturor’. Solidaritatea este bună, dar ea nu este de ajuns.
Ce e de făcut?
Să
fie stabilite reguli și să se vegheze ca ele să fie respectate. Imigrația în Europa
a atins cifre de nesuportat. Orice imigrant trebuie să primească o viză,
documente în regulă, o identitate clară. Clandestinii, ca și orice persoană
care trăiește ilegal într-o țară, trebuie expulzați. Iar cei care rămân nu trebuie să obțină dreptul de vot, căci
dacă le acordăm acest drept, musulmanii își creează propriul partid politic și
grație ritmului natalității lor, mortal pentru noi, peste 30 de ani vor avea
majoritatea absolută. Iar noi, deveniți minoritari la noi acasă, vom fi obligați
să trăim sub legea lui Allah, sharia. Am trăit 30 de ani în Statele Unite. Am
beneficiat de toate drepturile, cu excepția dreptului de vot. Și totuși am trăit
foarte bine.
Și în ce privește debarcările masive de
imigranți pe țărmurile
noastre?
Fiecare
urgență are etapele sale. Noi am ajuns în ultimul stadiu: cel de război.
Trebuie
trimise avioane asupra coastelor libiene, trebuie scufundate
ambarcațiunile
lor goale. Este singurul mijloc de descurajare a invaziei asupra Europei. După
două trei atacuri vor renunța.
Astfel,
dacă vor dori să intre în Italia, vor trebui să găsească alte căi, mai ușor de
controlat.
Unii intelectuali susțin că tot Occidentul
este responsabil...
Sunt
intelectuali stupizi, autodistructivi. Știu și eu că Inchiziția a fost o oroare.
Dar această perioadă de fanatism Occidentul a depășit-o de secole. Islamul nu.
Islamul este incapabil să evolueze și va rămâne
mereu
anchilozat în scolul VII.
Este
o lume imobilă, care nu a intrat niciodată în societatea industrială, nici
măcar
țările cele mai bogate, ca Arabia Saudită. Au petrol și averi colosale, dar nu
produc nimic, și cumpără din străinătate toate produsele finite. Simbolul
economiei lor nu este producția, ci piața, ‘suk’.
Unii zic că contactul, schimbul între
civilizații diferite ar fi o
sursă de bogăție.
Dacă
există un respct reciproc și voința de a trăi împreună, atunci ar putea fi așa.
Altminteri,
nu este nici o bogăție, ci război. Un război în care arma cea mai puternică,
demografia, este de partea lor.
Și Europa ce face?
Europa nu există. Nu
s-a mai văzut o instituție politică mai stupidă decât această Europă.
Favorizează imigrația persoanelor, gata să muncească pentru un salariu mai mic
decât cel al mâinii de lucru europene, devastând astfel economia continentului,
favorizând șomajul concetățenilor noștri și sărăcia.
Cum ar arăta Europa dvs ideală?
O
Europă confederală, compusă doar din primele șapte state
membre,
al cărei Președinte ar trebui să fie și directorul Băncii
Europene
și o singură Curte Supremă, ca în Statele Unite. Europa actuală a Bruxelles-ului,
care numără 28 de state (curând doar 27) și 28 de limbi diferite este o entitate defunctă.
Această
Europă care vrea să continue să se extindă, integrând și țări
musulmane, dar
în același timp neștiind cum să se apere în fața
fanatismului
islamic, este ridicolă și
iresponsabilă.
Cum se va termina povestea asta cu Islamul?
Când
am ajuns la bomba umană, la martiriul în numele lui Allah, aceasta înseamnă că înfruntarea se apropie de punctul culminant.
