Fiecare crede ce vrea!
Nu te plînge, toţi îmbătrînim, încă de la 20 de ani începe să se cunoască !
Ce termen de garanţie au organele noastre ?
IP
Toate
femeile vorbesc despre implacabilul ceas biologic ale cărui secunde
trec pe nesimtite si cu efecte devastatoare asupra corpului, dar putina
lume ia în considerare si faptul ca si barbatii au propria lor
clepsidra. De exemplu, doctorii francezi au stabilit ca sperma incepe sa
îşi piardă din calităţi la bărbaţii trecuţi de 35 de ani, motiv pentru
care o treime dintre sarcinile la care contribuie acestia in urmatorii
zece ani sfarsesc prin avort spontan.
Cotidianul britanic Daily Mail a consultat o serie de specialisti in domeniul sanatatii care au stabilit care este varsta medie la care organele si simturile noastre incep sa dea semne serioase de imbatranire.
Cotidianul britanic Daily Mail a consultat o serie de specialisti in domeniul sanatatii care au stabilit care este varsta medie la care organele si simturile noastre incep sa dea semne serioase de imbatranire.
La 20 de ani - CREIERUL si PLAMANII
Potrivit celor mai recente cercetari, pe masura ce inaintam in varsta
numarul de celule nervoase din creier scade. Pornim in viata cu circa
100 de miliarde de neuroni si, incepand de la 20 de ani, avem din ce in
ce mai putini.
In jurul varstei de 40 de ani ajungem sa pierdem in medie cam 10.000 de neuroni pe zi, fapt ce ne afecteaza memoria, capacitatea de coordonare si functionarea creierului.
De fapt, cel mai mare impact asupra noastra il are deteriorarea conexiunilor dintre celulele nervoase ale creierului, asa numitele sinapse, sustine doctorul Wojtek Rakowicz, neurolog la "Imperial College Healthcare NHS Trust" din Londra.
Si capacitatea pulmonara incepe sa descreasca treptat dupa 20 de ani.
Studii recente arata ca foarte multe persoane au probleme de respiratie pana sa atinga 40 de ani, in special din cauza faptului ca muschii intercostali si cavitatea toracica incep sa se rigidizeze.
Din acest motiv este tot mai dificil ca aerul din plamani sa fie expirat in totalitate. Asa se face ca la 70 de ani o persoana are jumatate din capacitatea respiratorie a unui adult de 30.
In jurul varstei de 40 de ani ajungem sa pierdem in medie cam 10.000 de neuroni pe zi, fapt ce ne afecteaza memoria, capacitatea de coordonare si functionarea creierului.
De fapt, cel mai mare impact asupra noastra il are deteriorarea conexiunilor dintre celulele nervoase ale creierului, asa numitele sinapse, sustine doctorul Wojtek Rakowicz, neurolog la "Imperial College Healthcare NHS Trust" din Londra.
Si capacitatea pulmonara incepe sa descreasca treptat dupa 20 de ani.
Studii recente arata ca foarte multe persoane au probleme de respiratie pana sa atinga 40 de ani, in special din cauza faptului ca muschii intercostali si cavitatea toracica incep sa se rigidizeze.
Din acest motiv este tot mai dificil ca aerul din plamani sa fie expirat in totalitate. Asa se face ca la 70 de ani o persoana are jumatate din capacitatea respiratorie a unui adult de 30.
La 25 de ani - PIELEA
Pielea incepe sa imbatraneasca in jurul varstei de 25 de ani. Dupa
spusele doctorului Andrew Wright, consultant dermatologic pentru trustul
Bradford NHS, pe masura ce imbatranim productia de colagen, proteina
care functioneaza ca o schela pentru piele, si de elastina, substanta
care permite pielii sa isi revina la forma initiala, incetineste, pielea
devenind mai putin elastica.
Asa apar ridurile iar pielea se subtiaza si devine usor transparenta. Poate parea neverosimil, deoarece primele semne nu sunt foarte vizibile pana in jurul varstei de 35 de ani, asta in cazul in care nu fumam sau nu ne expunem excesiv la soare.
Asa apar ridurile iar pielea se subtiaza si devine usor transparenta. Poate parea neverosimil, deoarece primele semne nu sunt foarte vizibile pana in jurul varstei de 35 de ani, asta in cazul in care nu fumam sau nu ne expunem excesiv la soare.
La 30 de ani - PARUL si MUSCHII
Parul este produs in mici pungute situate chiar sub suprafata pielii,
numite folicule.Un fir de par creste in mod normal din fiecare folicul
timp de aproximativ trei ani, apoi cade si un nou fir de par creste in
locul sau.
La barbati, schimbarile ce apar in nivelul de testosteron incepand de la 30 de ani afecteaza acest ciclu, foliculele de par incepand sa se miscsoreze. Fiecare nou fir de par este mai subtire decat cel precedent. Eventual, tot ce ramane este un folicul mult mai mic si un rest de par care nu creste mai sus de suprafata pielii.
Celor mai multi dintre noi primele fire de par alb le apar pana la varsta de 35 de ani. Cand suntem tineri, parul nostru este colorat de pigmentii produsi de celulele numite melanocite. Pe masura ce imbatranim, melanocitele devin mai putin active, asadar produc mai putin pigment, culoarea se dilueaza si cresc fire de par alb.
Si muschii incep sa "oboseasca" pe la 30 de ani, dar depinde foarte mult de exerctiile fizice pe care obisnuim sa le facem si de mostenirea noastra genetica.
Muschii sunt intr-un continuu proces de slabire si refacere, care este bine echilibrat la tinerii adulti. Dupa 30 de ani, capacitatea de refacere incepe sa scada, explica profesorul Robert Moots.
Studiile arata ca la 40 de ani, adultii incep sa piarda intre 0,5 si 2 la suta din muschi in fiecare an. Exercitiile fizice periodice pot insa suplimenta masa noastra musculara.
La barbati, schimbarile ce apar in nivelul de testosteron incepand de la 30 de ani afecteaza acest ciclu, foliculele de par incepand sa se miscsoreze. Fiecare nou fir de par este mai subtire decat cel precedent. Eventual, tot ce ramane este un folicul mult mai mic si un rest de par care nu creste mai sus de suprafata pielii.
Celor mai multi dintre noi primele fire de par alb le apar pana la varsta de 35 de ani. Cand suntem tineri, parul nostru este colorat de pigmentii produsi de celulele numite melanocite. Pe masura ce imbatranim, melanocitele devin mai putin active, asadar produc mai putin pigment, culoarea se dilueaza si cresc fire de par alb.
Si muschii incep sa "oboseasca" pe la 30 de ani, dar depinde foarte mult de exerctiile fizice pe care obisnuim sa le facem si de mostenirea noastra genetica.
Muschii sunt intr-un continuu proces de slabire si refacere, care este bine echilibrat la tinerii adulti. Dupa 30 de ani, capacitatea de refacere incepe sa scada, explica profesorul Robert Moots.
Studiile arata ca la 40 de ani, adultii incep sa piarda intre 0,5 si 2 la suta din muschi in fiecare an. Exercitiile fizice periodice pot insa suplimenta masa noastra musculara.
La 35 de ani - SANII, OASELE si FERTILITATEA
In jurul varstei de 35 de ani, sanii femeilor incep sa isi piarda
elasticitatea, sa isi reduca dimensiunile si consistenta. Dar acestia
incep sa se lase abia in jurul varstei de 40 de ani, tot atunci areola
mamara incepand sa se micsoreze considerabil.
Desi riscul de cancer mamar creste odata cu varsta, nu s-a stabilit inca o legatura clara intre declansarea acestuia si schimbarile fizice care se produc in glanda mamara odata cu trecerea timpului.
In ceea ce priveste sistemul osos, in primii 20 de ani de viata, densitatea oaselor este in continua crestere, aceasta incepand sa scada de la 35 de ani, ca parte a procesului natural de imbatranire. In timp ce refacerea tesutului osos la copii este rapid, in medie fiind cam de doi ani, la adulti, aceasta poate dura chiar si 10 ani.
Pe de alta parte, micsorarea in marime si densitate a oaselor conduce si la scaderea in inaltime. Oasele spatelui se chircesc sau sunt faramitate intre vertebre. Pierdem cam 5 cm in inaltime pana la varsta de 80 de ani.
Varsta de 35 de ani este si cea de la care incep sa apara problemele legate de fertilitate atat la femei cat si la barbati. Cantitatea si calitatea ovulelor incep sa descreasca, mediul creat in pantecul femeii devin mai ostil spermei.
Fertilitatea masculina incepe, de asemenea, sa scada. Barbatii care asteapta pana in jurul varstei de 40 de ani pentru a intemeia o familie risca sa produca partenerei lor o pierdere de sarcina, datorata calitatii mai slabe a spermei.
Desi riscul de cancer mamar creste odata cu varsta, nu s-a stabilit inca o legatura clara intre declansarea acestuia si schimbarile fizice care se produc in glanda mamara odata cu trecerea timpului.
In ceea ce priveste sistemul osos, in primii 20 de ani de viata, densitatea oaselor este in continua crestere, aceasta incepand sa scada de la 35 de ani, ca parte a procesului natural de imbatranire. In timp ce refacerea tesutului osos la copii este rapid, in medie fiind cam de doi ani, la adulti, aceasta poate dura chiar si 10 ani.
Pe de alta parte, micsorarea in marime si densitate a oaselor conduce si la scaderea in inaltime. Oasele spatelui se chircesc sau sunt faramitate intre vertebre. Pierdem cam 5 cm in inaltime pana la varsta de 80 de ani.
Varsta de 35 de ani este si cea de la care incep sa apara problemele legate de fertilitate atat la femei cat si la barbati. Cantitatea si calitatea ovulelor incep sa descreasca, mediul creat in pantecul femeii devin mai ostil spermei.
Fertilitatea masculina incepe, de asemenea, sa scada. Barbatii care asteapta pana in jurul varstei de 40 de ani pentru a intemeia o familie risca sa produca partenerei lor o pierdere de sarcina, datorata calitatii mai slabe a spermei.
La 40 de ani - OCHII, INIMA si DINTII
Foarte multe persoane incep sa simta nevoia de a purta ochelari in
momentul in care depasesc pragul de 40 de ani. Acestia se plang mai ales
ca nu vad bine obiectele situate in apropiere. Explicatia consta in
faptul ca pe masura ce imbatranim abilitatea ochiului de a se focaliza
scade, din cauza deteriorarii muschilor oculari.
Si capacitatea inimii de a pompa sange in organism scade pe masura ce imbatranim. Acestui fapt i se mai adauga si scaderea elasticitatii vaselor de sange sau ingustarea arterelor de catre depozitele de grasime formate pe peretii acestora, depozite generate de proastele obiceiuri alimentare care presupun consumuri mari de grasimi saturate.
Uneori debitul de sange care alimenteaza inima este atat de redus incat conduce la dureroasele angine pectorale. Statisticile arata ca barbatii peste 45 si femeile peste 55 de ani prezinta un risc crescut de atac de cord.
Si dintii incep sa aiba probleme serioase la aceasta varsta, asta in cazul in care au fost bine ingrijiti pana acum. Pe masura ce imbatranim, glandele salivare produc mai putina saliva care contribuie in mare masura la elimina bacteriilor, ceea ce face ca dintii si gingiile sa devina mai vulnerabili. In plus, pe masura ce inaintam in varsta se produce retragerea gingiilor din jurul dintilor, motiv pentru care acestia sunt mai expusi cariilor.
Si capacitatea inimii de a pompa sange in organism scade pe masura ce imbatranim. Acestui fapt i se mai adauga si scaderea elasticitatii vaselor de sange sau ingustarea arterelor de catre depozitele de grasime formate pe peretii acestora, depozite generate de proastele obiceiuri alimentare care presupun consumuri mari de grasimi saturate.
Uneori debitul de sange care alimenteaza inima este atat de redus incat conduce la dureroasele angine pectorale. Statisticile arata ca barbatii peste 45 si femeile peste 55 de ani prezinta un risc crescut de atac de cord.
Si dintii incep sa aiba probleme serioase la aceasta varsta, asta in cazul in care au fost bine ingrijiti pana acum. Pe masura ce imbatranim, glandele salivare produc mai putina saliva care contribuie in mare masura la elimina bacteriilor, ceea ce face ca dintii si gingiile sa devina mai vulnerabili. In plus, pe masura ce inaintam in varsta se produce retragerea gingiilor din jurul dintilor, motiv pentru care acestia sunt mai expusi cariilor.
La 50 de ani - RINICHII
Imbatranirea rinichilor incepe prin scaderea numarului de nefroni, unul
dintre primele efecte vizibile fiind incapacitatea de a opri producerea
de urina in timpul noptii, si implicit mersul la toaleta tot mai des.
La 55 de ani - STOMACUL si AUZUL
Intr-un stomac sanatos, bacteriile care ajuta la digestie si cele care
ne creeaza probleme se mentin in echilibru. Dupa ce implinim 55 de ani,
nivelul bacteriilor "bune" scade semnificativ, mai ales in intestinul
gros, spune Tom MacDonald, profesor de imunologie in Londra.
Acesta este motivul pentru care incepem sa suferim de o digestie proasta iar riscul de a ne trezi cu tot felul de complicatii digestive incepe sa creasca.
Pe de alta parte,tot in jurul varstei de 55 de ani incepem sa auzim din ce in ce mai slab si asta cauza pierderii de celule senzoriale aflate in urechea interna, cele care receptioneaza vibratiile sonore si le transmit mai departe la creier.
Acesta este motivul pentru care incepem sa suferim de o digestie proasta iar riscul de a ne trezi cu tot felul de complicatii digestive incepe sa creasca.
Pe de alta parte,tot in jurul varstei de 55 de ani incepem sa auzim din ce in ce mai slab si asta cauza pierderii de celule senzoriale aflate in urechea interna, cele care receptioneaza vibratiile sonore si le transmit mai departe la creier.
La 60 de ani - GUSTUL si MIROSUL
Ne incepem viata cu aproximativ 10.000 de papile gustative imprastiate
pe suprafata limbii, dar numarul acestora se injumatateste pe parcursul
vietii.
Cercetarile efectuate arata ca dupa ce ajungem la varsta de 60 de ani, gustul si mirosul incep sa slabeasca, partial ca rezultat al procesului normal de imbatranire, pierderea putand fi accelerata uneori din cauza altor boli, cum ar fi infectiile polipilor din cavitatile nazale sau ale sinusurilor. Bineinteles ca fumatul contribuie semnificativ la pierderea acestor doua simturi importante la varste mult mai scazute.
Cercetarile efectuate arata ca dupa ce ajungem la varsta de 60 de ani, gustul si mirosul incep sa slabeasca, partial ca rezultat al procesului normal de imbatranire, pierderea putand fi accelerata uneori din cauza altor boli, cum ar fi infectiile polipilor din cavitatile nazale sau ale sinusurilor. Bineinteles ca fumatul contribuie semnificativ la pierderea acestor doua simturi importante la varste mult mai scazute.
La 65 - VEZICA URINARA si VOCEA
Slabirea vezicii urinare incepe, in medie, la 65 de ani. Primele semne
ca acest organ incepe sa imbatraneasca sunt contractiile bruste care
apar chiar si atunci cand vezica nu este plina.
Femeile sunt mai vulnerabile decat barbatii, din cauza ca, dupa menopauza, nivelul scazut de estrogen conduce la subtierea si slabirea uretrei. Capacitatea vezicii urinare a unui sexagenar este cam la jumatatea celei a unei persoane tinere.
Si vocea noastra da semne de slabiciune in jurul acestei varste. Ea devine mai silentioasa si mai ragusita pe masura ce imbatranim. Tesuturile laringelui slabesc, afectand in acest fel tonalitatea, puterea si calitatea sunetelor pe care le emitem. De obicei, vocea femeilor devine mai aspra si mai joasa, in timp ce a barbatilor ajunge sa fie mai subtire si mai inalta decat cea cu care erau obisnuiti.
Femeile sunt mai vulnerabile decat barbatii, din cauza ca, dupa menopauza, nivelul scazut de estrogen conduce la subtierea si slabirea uretrei. Capacitatea vezicii urinare a unui sexagenar este cam la jumatatea celei a unei persoane tinere.
Si vocea noastra da semne de slabiciune in jurul acestei varste. Ea devine mai silentioasa si mai ragusita pe masura ce imbatranim. Tesuturile laringelui slabesc, afectand in acest fel tonalitatea, puterea si calitatea sunetelor pe care le emitem. De obicei, vocea femeilor devine mai aspra si mai joasa, in timp ce a barbatilor ajunge sa fie mai subtire si mai inalta decat cea cu care erau obisnuiti.
La 70 de ani - FICATUL
Este singurul organ care pare sa sfideze imbatranirea trupului,
bineinteles in cazurile fericite in care l-am tratat "cu respect" pe
parcursul vietii, adica fara sa abuzam de alcool sau alimente grase.
"Celulele sale au o extraordinara capacitate de a se regenera", explica David Lloyd, chirurg la "Leicester Royal Infirmary". El spune ca un ficat din care se extrage o bucata pentru efectuarea unui transplant se reface complet in 3 luni, ajungand la dimensiunea initiala.
Au existat cazuri in care ficatul unui donator de 70 de ani care a dus o viata sanatoasa, fara sa consume alcool, medicamente in exces si fara sa fi suferit infectii majore, a putut fi transplantat cu succes si fara riscuri unui pacient de numai 20 de ani.
"Celulele sale au o extraordinara capacitate de a se regenera", explica David Lloyd, chirurg la "Leicester Royal Infirmary". El spune ca un ficat din care se extrage o bucata pentru efectuarea unui transplant se reface complet in 3 luni, ajungand la dimensiunea initiala.
Au existat cazuri in care ficatul unui donator de 70 de ani care a dus o viata sanatoasa, fara sa consume alcool, medicamente in exces si fara sa fi suferit infectii majore, a putut fi transplantat cu succes si fara riscuri unui pacient de numai 20 de ani.
Ştim cu toţii că alimentaţia sănătoasă este unul dintre elementele principale ale unei vieţi lipsite de probleme medicale. Însă alimentaţie sănătoasă
nu înseamnă doar alimentele care au beneficii pentru sănătate. La fel
de important este şi modul în care se gătesc aceste alimente. Dacă nu
sunt preparate cum trebuie, aceste alimente îşi pierd din
proprietăţile-minune.
1. Cartofii sunt buni după ce s-au răcit
Cartofii
copţi sunt un adevărat deliciu şi sunt foarte sănătoşi. Atunci când
sunt copţi, celulele de amidon din cartofi de umflă, se sparg, astfel
fiind mai uşor de digerat. Însă atunci când sunt reci, o parte din
amidonul gelatinizat în timpul coacerii se transformă în cristale
(amidon rezistent) care nu pot fi digerate în stomac şi care, odată
ajunse în intestine, ca şi fibrele, contribuie la regularizarea
tranzitului. Cercetători britanici spun că amidonul rezistent se găseşte
în procent de 13% în cartofii copţi reci, spre deosebire de 7% în
cartofii copţi fierbinţi.
2. Porumbul dulce este mai bun la cutie
Antioxidanţii
din porumbul dulce cresc cu până la 44% în timpul procesării şi
conservării acestuia. Tocmai de aceea, cercetătorii de la Universitatea
Cornell din New York consideră că ar trebui consumat porum dulce din
conserve.
3. Uleiul de măsline nu este bun la gătit
Uleiul
de măsline este bogat în acizi graşi omega-6 care protejează organismul
de boli cronice, precum cele cardiovasculare sau artrită. Tocmai de
aceea oamenii sunt tentaţi să-l folosească şi la gătit. Însă, în urma
acestui proces, se eliberează radicali liberi - molecule dăunătoare care
distrug celulele. Uleiul de măsline este recomandat doar pentru salate
şi prepararea sosurilor reci.
4. Morcovii sunt mai buni fierţi
Cercetători
italieni au scos la iveală faptul că în morcovii fierţi se află o mai
mare concentraţie de carotenoizi (antioxidanţi folosiţi la sinteza
vitaminei A), decât în morcovii cruzi sau în cei preparaţi la aburi.
Vitamina A este importantă pentru creştere, reproducere, imunitate,
sănătatea pielii, a ochilor şi a părului.
5. Ceaiul se fierbe cel puţin un minut
Polifenolii
care protejează celulele inimii sunt eliberaţi doar atunci când ceaiul
este încălzit. 1-4 minute sunt suficiente pentru a ajuta aceşti
antioxidanţi să fie activi.
6. Pastele "al dente" sunt mai sănătoase
Pentru
ca pastele să asigure senzaţia de saţietate mai multă vreme, acestea
trebuie să fie preparate "al dente", adică fierte la exterior, dar cu
miezul ferm. Atunci când pastele sunt mai tari, enzimele digestive din
intestin au nevoie de mai mult timp pentru a transforma amidonul în
zaharuri, pe care le eliberează mai lent în fluxul sangvin şi astfel,
senzaţia de saţietate persistă mai mult. Dacă pastele sunt fierte prea
mult, amidonul este descompus rapid în zaharuri. Pentru a avea paste "al
dente", ar trebui să opriţi focul cu 2-3 minute mai devreme decât este
indicat pe pachet.
7. Bananele sunt mai sănătoase verzi
Cu
cât banana este mai verde, cu atât aceasta conţine mai mult amidon
rezistent care este mai lent absorbit în organism şi astfel veţi consuma
mai puţine calorii. În schimb, când banana este coaptă, amidonul se
transformă repede în zahăr.
8. Cafeaua neagră este mai sănătoasă decât cea cu lapte
Nutriţioniştii
spun că o cafea preparată cu lapte integral are nu mai puţin de 225 de
calorii, adică 11% din necesarul caloric zilnic. În schimb, o cafea
simplă, nu are decât 50 de calorii. Cafeaua simplă protejează inima
contra maladiilor cardiace, precum şi de diabetul de tip 2.
