Poligamie sau Monogamie ...?

The Pros and Cons of Polygamy

Is there a link between polygamy and social unrest?

Posted Jan 04, 2018

Pro și Contra Poligamiei, Polyamory: O nouă cale de a iubi

Există o legătură între poligamie și tulburări sociale?

În vechime, oamenii erau în general poligami, la fel ca majoritatea animalelor. Ca si alte multe animale, bărbatul lasă femeia imediat după împerechere și cu mult înainte de nașterea oricărui pui.

Conform studiilor genetice, relativ recent, cu aproximativ 10.000 de ani în urmă, monogamia a început să prevaleze asupra poligamiei în populațiile sedentare. Uniunele monogame se pot dezvolta în tandem cu agricultura sedentară, contribuind la conservarea terenurilor și a proprietății în cadrul aceluiași grup îngust.

Poligamia poate permite unui bărbat să aibă mai multe descendenți, dar monogamia poate, în anumite circumstanțe, să reprezinte o strategie de reproducere globală mai reușită. În special, prin păstrarea unei singure femei, un bărbat se poate asigura că și descendenții femelei lui sunt ca el Monogamia  împiedica uciderea copiilor  de către rivali masculi care intenționau să aiba mai multe femele.

Din punct de vedere istoric și încă astăzi, majoritatea culturilor care admit poligamia o fac sub forma  poliginiei (un bărbat care ia două sau mai multe soții) decât polandrie (o femeie care ia doi sau mai mulți soți). În Războiul Gallic, Caesar susține că, printre britoni, "zece și chiar unsprezece bărbați au soții în comun", în special frați, spunea el, sau părinți și fii - care sună mai degrabă ca căsătorie de grup decât polandria propriu-zisă.

Poliandria este, de obicei, legată de o penurie a terenurilor și a resurselor, cum ar fi, de exemplu, în anumite părți din Himalaya și servește la limitarea creșterii populației. Dacă implică mai mulți frați căsătoriți cu o singură soție (polandria fraternă), ea protejează și pământul familiei de diviziune. În Europa, acest lucru a fost realizat în general prin principiul feudal al primogenității ("întâiul născut"), prin care cel mai mare fiu legitim a moștenit întreaga moștenire a ambilor părinți. Primogenitatea are antecedente în Biblie, de exemplu, când Esau a vândut "dreptul de întâi născut" fratelui său mai mic, Iacov.

Astăzi, majoritatea țărilor care susțin poligamia - invariabil sub formă de poligină - sunt țări cu o majoritate musulmană sau o minoritate musulmană considerabilă. În unele țări, cum ar fi India, poligamia este legală numai pentru musulmani. În alte țări, cum ar fi Rusia și Africa de Sud, este ilegal, dar nu este incriminat.

În conformitate cu jurisprudența maritală islamică, un bărbat poate avea până la patru soții, atât timp cât le tratează pe toate în mod egal. Deși este adevărat că Islamul permite poliginia, ea nu o impune ; theoretic căsătoria nu poate avea loc decât prin consimțământul reciproc, iar o mireasă poate pretinde că soțul ei să nu primească o a doua soție, in practica este cu totul altfel….

 Monogamia este de departe normă în societățile musulmane, deoarece majoritatea bărbaților nu își pot permite să mențină mai mult decât o singură femeie, familie, iar mulți dintre cei care pot, fiind bogati, o fac fara probleme.

În contrast, poligamia este ilegală sau criminalizată în Europa și America, în China, Australia și în alte țări. Chiar și așa, există multe cazuri de poligamie în Occident, în special în cadrul comunităților de imigranți și a anumitor grupuri religioase, cum ar fi Biserica Fundamentalistă a lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă (Biserica FLDS) și alți fundamentaliști ai Mormonului.

Avantajele și dezavantajele

Un bărbat care ia mai mult de o soție satisface unele dintre nevoile sale sexuale, semnalează statutul său social ridicat și, în general, se simte mai fericit despre sine. Mulți copii îi furnizează o sursă de muncă de-a gata și mijloac ( prin intermediul căsătoriilor aranjate), să creeze mai multe alianțe sociale, economice și politice. Polygyny poate fi costisitoare, dar pe termen lung, poate face un om bogat si mai bogat.

Chiar și în societățile monogame, bărbații puternici stabilesc de multe ori relații sexuale pe termen lung cu alte femei decât soțiile lor (concubinaj), cu excepția faptului că în acest caz partenerii juniori și copiii născuți nu beneficiază de aceleași protecții juridice ca și soția și copiii oficiali.

 În unele cazuri, un bărbat s-ar putea divorța să se căsătorească cu o femeie mult mai tânără (monogamie în serie), monopolizând viața reproductivă a mai multor femei, fără a suporta stigmatul social al poligamiei.

Polygyny ar putea beneficia chiar femeile implicate, care pot veni să se bucure de compania altora și să împartă sarcinile de întreținere și reeducare a copiilor. În vremuri de război, cu absenteism masculin și mortalitate ridicată, poligina susține creșterea și reaprovizionarea populației, asigurând că fiecare femeie poate găsi un partener.

Polygyny are și multe dezavantaje, în special când este văzută printr-o lentilă modernă occidentală. În primul rând, perpetuează inegalitatea dintre femei și bărbați, cu co-soțiile subordonate oficial și în mod evident soțului lor. Femeile din uniunele poligame tind să se căsătorească la o vârstă mai tânără, într-o configurație care, prin însăși natura lor, favorizează gelozia, concurența și conflictul, in raport cu  celelalte neveste .

Deși soțul ar trebui, în principiu, să-și trateze soțiile în mod egal, în practică, el va favoriza aproape inevitabil pe una față de cealălalta - probabil pe cea mai tânăra sau cea mai recenta. Tensiunile pot fi reduse prin stabilirea unei ierarhii clare în rândul copiilor, sau în cazul în care co-nevestele sunt surori (poligin soror) sau dacă fiecare păstrează o gospodărie separată (poligină de colibă).

În timp ce poliginia poate fi benefică pentru bărbații implicați, neagă soțiile față de alți bărbați, în special tineri, bărbați cu statut redus, care tind să își măsoare succesul prin bărbația lor, adică prin parametrii gemeni ai statutului social și a fertilității. Cu puțin de pierdut, acești oameni frustrați au mult mai multe șanse să adere la crime și violenți, inclusiv violenței sexuale. Nu poate fi o coincidență faptul că poligamia este practicată în toate cele 20 de țări instabile din cadrul Indicelui Statelor Fragile.

Există mai multe cazuri de poligamie în Vechiul Testament: Moise avea două soții, Avraam trei, Iacov patru, David cel puțin 18 și Solomon toate 700. biblica poligamie are, de obicei, un final amar. În conformitate cu Cartea Regilor, Solomon avea șapte sute de soții, prințese și trei sute de concubine, dar "nevestele i-au întors inima după alți dumnezei și inima lui nu era perfectă cu Domnul Dumnezeul său" (a se vedea tabloul) . Povestea creației de pe primele pagini ale Bibliei încearcă în mod clar să impună un etos monogam. După ce a văzut-o pentru prima dată pe Eva, Adam spune: "Acesta este acum oasele  mele și carnea din carnea mea ... De aceea un om va părăsi pe tatăl său și pe mama sa și se va lipi de nevasta lui”. 

---------------------------------------------------- 

The Pros and Cons of Polygamy

Is there a link between polygamy and social unrest?

·       

Solomon and his wives

Source: Wikicommons

In the state of nature, people were generally polygamous, as are most animals. With many animals, the male leaves the female soon after mating and long before any offspring are born.

According to genetic studies, it is only relatively recently, about 10,000 years ago, that monogamy began to prevail over polygamy in human populations. Monogamous unions may have developed in tandem with sedentary agriculture, helping to preserve land and property within the same narrow kin group.

Polygamy may enable a man to sire more offspring, but monogamy can, in certain circumstances, represent a more successful overall reproductive strategy. In particular, by guarding a single female, a male can ensure that the female’s offspring are also his, and prevent the infants from being killed by male rivals intent on returning the female to fertility.

Historically and still today, most cultures that permit polygamy permit polygyny (a man taking two or more wives) rather than polyandry (a woman taking two or more husbands). In the Gallic War, Caesar claims that, among ancient Britons, ‘ten and even twelve men have wives in common’, particularly brothers, he says, or fathers and sons—which to me sounds more like group marriage than polyandry proper.

Polyandry is typically tied to a scarcity of land and resources, as, for example, in certain parts of the Himalayas, and serves to limit population growth. If it involves several brothers married to one wife (fraternal polyandry), it also protects the family’s land from division. In Europe, this was generally achieved through the feudal rule of primogeniture (‘firstborn’), by which the eldest legitimate son inherited the entire estate of both his parents. Primogeniture has antecedents in the Bible, with, for example, Esau selling his ‘birthright’ to his younger brother Jacob.

Today, most countries that endorse polygamy—invariably in the form of polygyny—are countries with a Muslim majority or sizeable Muslim minority. In some countries, such as India, polygamy is legal only for Muslims. In others, such as Russia and South Africa, it is illegal but not criminalized. 

Under Islamic marital jurisprudence, a man can take up to four wives, so long as he treats them all equally. While it is true that Islam permits polygyny, it does not require or impose it: marriage can only occur by mutual consent, and a bride can stipulate that her husband-to-be not take a second wife. Monogamy is by far the norm in Muslim societies, as most men cannot afford to maintain more than one family, and many of those who can, would rather do without the trouble. That said, polygyny remains very common across much of West Africa.

In contrast, polygamy is illegal or criminalized across Europe and the Americas, in China, Australia, and other countries. Even so, there are many instances of polygamy in the West, especially within immigrant communities and certain religious groups like the Fundamentalist Church of Jesus Christ of Latter-Day Saints (FLDS Church) and other Mormon fundamentalists.

The pros and cons

A man who takes more than one wife satisfies some of his sexual urges, signals his high social status, and generally feels happier about himself. His many children supply him with a ready source of labor, and the means, through arranged marriages, to forge multiple social, economic, and political alliances. Polygyny may be costly, but in the long term, it can make a rich man richer.

article continues after advertisement

Even in monogamous societies, powerful men often establish long-term sexual relationships with other women other than their wives (concubinage), except that in this case the junior partners and the children born to them do not enjoy the same legal protections as the ‘legitimate’ wife and children. In some cases, a man might get divorced to marry a much younger woman (serial monogamy), thereby monopolizing the reproductive lifespan of more than one woman without incurring the social stigma of polygamy.

Polygyny might even benefit the women involved, who may come to enjoy one another’s company and share out the burdens of housekeeping and childrearing. Younger wives may add to the social standing of the first wife, while at the same time reducing her workload. In times of war, with high male absenteeism and mortality, polygyny supports population growth and replenishment by ensuring that every female can find a mate.

Polygyny also has many drawbacks, particularly when seen through a modern, western lens. First and foremost, it sanctions and perpetuates gender inequality, with co-wives officially and patently subordinated to their husband. Women in polygynous unions tend to marry at a younger age, into a setup that, by its very nature, fosters jealousy, competition, and conflict, with reports of co-wives poisoning one another’s offspring in a bid to advantage their own. Although the husband ought in principle to treat his co-wives equally, in practice he will almost inevitably favor one over the others—most likely the youngest, most recent one. Tensions may be reduced by establishing a clear hierarchy among the co-wives, or if the co-wives are sisters (sororal polygyny), or if they each keep a separate household (hut polygyny).

While polygyny may benefit the men involved, it denies wives to other men, especially young, low-status men, who tend to measure their success by their manhood, that is, by the twin parameters of social status and fertility. With little to lose, these frustrated men are much more likely to turn to crime and violence, including sexual violence and warmongering. It can be no coincidence that polygamy is practiced in all of the 20 most unstable countries on the Fragile States Index.

article continues after advertisement

All this is only aggravated by the brideprice, a payment from the groom to the bride’s family. Brideprice is a frequent feature of polygynous unions and is intended to compensate the bride’s family for the loss of a pair of hands. Divorce typically requires that the brideprice be returned, forcing many women to remain in miserable or abusive marriages. If polygamous unions are common, the resulting shortage of brides inflates the brideprice, raising the age at which young men can afford to marry while incentivizing families to hive off their daughters at the soonest opportunity, even at the cost of interrupting their education. Brideprice if often paid in cows, and, to afford a bride, young men may resort to cattle raids and other forms of crime. Gang leaders and warlords attract new recruits with the promise of a bride or an offer to cover their brideprice.

Polygyny also tends to disadvantage the offspring. On the one hand, children in polygamous families share in the genes of an alpha male and stand to benefit from his protection, resources, influence, outlook, and expertise. But on the other hand, their mothers are younger and less educated, and they receive a divided share of their father’s attention, which may be directed at his latest wife, or at amassing resources for his next one. They are also at greater risk of violence from their kin group, particularly the extended family. Overall, the infant mortality in polygynous families is considerably higher than in monogamous families.

There are several instances of polygamy in the Old Testament: Moses had two wives, Abraham three, Jacob four, David at least 18, and Solomon all of 700. But biblical polygamy usually had a bitter ending. According to the Book of Kings, Solomon had ‘seven hundred wives, princesses, and three hundred concubines’, but ‘his wives turned away his heart after other gods: and his heart was not perfect with the Lord his God' (see picture). The creation story on the very first pages of the Bible clearly seeks to enforce a monogamous ethos. Upon seeing Eve for the first time, Adam says: “This is now bone of my bones, and flesh of my flesh... Therefore shall a man leave his father and his mother, and shall cleave unto his wife: and they shall be one flesh.”

See my related article, Polyamory: A New Way of Loving

Neel Burton M.D. Hide and Seek