Cum au RATAT Ponta şi Antonescu să-l
DEMITĂ pe Băsescu. GREŞEALA USL care
a anulat votul a 7,4 milioane de
români....!
ReCrin Antonescu şi Victor Ponta aruncă responsabilitatea pe umerii magistraţilor pe care îi acuză că au impus cvorumul de prezenţă la referendum.
În realitate, acesta a fost introdus chiar de doi parlamentari USL, Georgică Severin şi Cornel Pieptea, printr-o modificare a legii referendumului, declarată constituţională de CCR.
Cei doi au avut în intenţie readucerea actului normativ la forma din 2007 care s-a aplicat la precedenta suspendare a preşedintelui şi care desfiinţa "prin derogare" condiţia de prezenţă.
USL a făcut însă o omisiune, "derogarea", pe care Victor Ponta a încercat să o introducă prin ordonanţa la care a renunţat însă, în urma reacţiilor negative venite dinspre cancelariile europene şi de peste Ocean.
Încurcătura nu a fost asumată niciodată de USL, cu atât mai puţin ieri după decizia CCR, când atât Ponta, cât şi Crin Antonescu i-au atacat dur pe judecătorii Curţii Constituţionale.
"Regret că am acceptat cvorumul de 50% plus unu. Dacă aş fi ştiut atunci că ceea ce, domnul Antonescu şi cu mine, cu bună credinţă am făcut acceptând cvorumul de 50%, va fi folosit cu rea credinţă de Traian Băsescu care a boicotat referendumul şi de judecătorii de la CCR, cei şase, care n-au vrut să ţină cont de realitate, da, asta regret. Regret că ne-am lăsat cu toţii păcăliţi de nişte oameni necinstiţi", a spus Ponta.
Încurcatul traseu legislativ al legii referendumului
Modificarea legii referendumului (3/2000) a devenit de importanţă maximă în anul 2007 când s-a pus pentru prima dată problema suspendării preşedintelui Traian Băsescu. Actul normativ a fost supus modificării de nu mai puţin de şapte ori.
Cea mai importantă schimbare a fost cea referitoare la modalitatea de demitere a preşedintelui. Două probleme erau atunci de rezolvat: cvorumul de prezenţă şi numărul de voturi cu care şeful statului este demis.
Legea 3/2000 prevedea la data respectivă:
Art. 5. alin. 2 Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numarul persoanelor înscrise in listele electorale.
Art. 10. Demiterea Preşedintelui României este aprobată, dacă a întrunit majoritatea voturilor cetăţenilor înscrişi în listele electorale.
Practic, preşedintele era aproape imposibil de demis. Exista cvorumul de prezenţă de 50% plus unu dintre alegătorii înscrişi pe liste, dar şi un cvorum, tot de 50%+1, pentru vot. Altfel spus, la vot trebuiau să se prezinte cel puţin 9 milioane de oameni, şi tot cel puţin 9 milioane trebuiau să voteze "DA".
APRILIE 2007
După mai multe încercări de a stabili cvorum diferenţiat de demitere, ţinând cont de cum a fost ales preşedintele, în primul sau în al doilea tur, până la urmă de parlament şi de Curtea Constituţională a trecut o modificare legislativă iniţiată de pesediştiiTitus Corlăţean, Sorin Dumitrescu, Valeriu Zgonea şi Florin Iordache.
Aceasta viza doar articolul 10 al actului normativ care a intrat în vigoare, într-o nouă formulare, înainte cu două săptămâni înainte de referendumul de demitere, organizat la data de 19 mai.
Astfel articolul avea următoarea formă:
Art. 10. Prin derogare de la art. 5 alin. (2), demiterea preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, la nivelul ţării, ale cetăţenilor care au participat la referendum.
Cu alte cuvinte, derogarea a fost soluţia de eliminare a cvorumului, soluţie validată de Curtea Constituţională.
În decizia 420 din 3 mai 2007, CCR îşi explica poziţionarea invocând o hotărâre anterioară. Potrivit documentului, magistraţii precizează că CCR "nu exclude posibilitatea ca legiuitorul să opteze pentru o majoritate relativă de voturi pentru demiterea Preşedintelui României", indiferend de alegerea acestuia din primul sau al doilea tur.
APRILIE 2012
Ipoteza unei noi suspendări a preşedintelui i-a făcut, în primăvara lui 2012, pe democrat-liberali să scoată din sertar o ordonanţă de urgenţă, dată de guvernul Boc în 2009, prin care să-i securizeze scaunul lui Băsescu.
În timpul procesul parlamentar de adoptare a ordonanţei prin care Boc îi dădea o mână de ajutor lui Băsescu în convocarea unui referendum, impunând un termen în care legislativul să prezinte un punct de vedere, pedeliştii au introdus un amendament astfel încât prevederea referitoare la demiterea şefului statului să revină la forma dinainte de 2007.
Astfel, în forma modificată a legii, în aprilie 2012, se prevedea:
Art. 10 Demiterea preşedintelui României este aprobată, dacă a întrunit majoritatea voturilor cetăţenilor înscrişi în listele electorale.
Din nou legea făcea preşedintele imposibil de demis la referendum.
IUNIE 2012
Asemenea prevederi au dat frisoane USL, astfel încât, la fix 10 zile de la instalarea guvernului Ponta, pe data de 17 mai, parlamentarii USL Georgică Severin şi Cornel Pieptea au depus un proiect de modificare a articolului 10 a legii referendumului în sensul uşurării procedurii de demitere.
Legea adoptată de Parlament în doar o lună prevedea:
Art. 10 Demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă, în urma desfăşurării referendumului, propunerea a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate.
Problema unei astfel de formulări a fost însă faptul că valida practic cvorumul de prezenţă prevăzut de lege la articolul 5, în lipsa prevederii exprese a unei derogări. În vreme ce legea era la CCR spre dezbatere, guvernul a încercat să repare greşeala făcută în parlament, adoptând o ordonanţă de urgenţă, în care formularea era conformă deciziei din 2007 Curţii Constituţionale.
OUG 41/2012 prevede modificarea articolului 10 astfel: Prin derogare de la art. 5 alin. (2), demiterea preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate ale cetăţenilor care au participat la referendum.
Curtea Constituţională a precizat în motivarea pe legea Severin-Pieptea că demiterea preşedintelui, cu votul exprimat de majoritatea celor care merg la urne, este constituţională în măsura în care la referendum participă jumătate plus unu din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente.
Decizia Curţii este corectă atâta vreme cât articolul 5, alineatul 2, rămas în vigoare în lege, statuează că referendumul este valid dacă la el participă jumătate plus unu din persoanele înscrise pe listele electorale. CCR nu a făcut decât să sublinieze corelarea celor două articole de lege.
Decizia Curţii este corectă atâta vreme cât articolul 5, alineatul 2, rămas în vigoare în lege, statuează că referendumul este valid dacă la el participă jumătate plus unu din persoanele înscrise pe listele electorale. CCR nu a făcut decât să sublinieze corelarea celor două articole de lege.
Iulie 2012
Chiar dacă formularea era în corcondanţă cu cea validată de magistraţii constituţionalişti în 2007, pe fondul criticilor internaţionale la adresa USL care a modificat legile astfel încât să-şi facă o cale liberă pentru demiterea lui Băsescu, decizia CCR pe legea Severin-Pieptea a făcut USL să bată în retragere.
"Am decis să promulg legea de modificare a Legii referendumului aşa cum a fost ea votată de Parlamentul României, aşa cum a trecut prin Curtea Constituţională.
Aş vrea să spun că unul dintre motivele pentru care am decis promulgarea acestei legi este şi acela că, spre deosebire de alţii, înţeleg întotdeauna să pun interesul naţional în faţa interesului partizan sau personal", a susţinut preşedintele interimar Crin Antonescu, pe 16 iulie.
Aş vrea să spun că unul dintre motivele pentru care am decis promulgarea acestei legi este şi acela că, spre deosebire de alţii, înţeleg întotdeauna să pun interesul naţional în faţa interesului partizan sau personal", a susţinut preşedintele interimar Crin Antonescu, pe 16 iulie.
"Decizia este nedreaptă, dar necesară pentru ţară", a spus la vremea respectivă Victor Ponta, precizând că modificarea Legii referendumului conform deciziei Curţii Constituţionale a fost primul punct pe lista primită din partea preşedintelui Comisiei Europene.
De ce nu-şi asumă USL greşeala
De ce atunci nu o asumare a propriei responsabilităţi în rezultatul defavorabil USL al referndumului şi un atac frontal la adresa judecătorilor Curţii Constituţionale?
USL are nevoie de conservarea procentelor electorale în perspectiva alegerilor parlamentare, iar strategia cea mai potrivită este păstrarea liniei de până acum, în care Traian Băsescu este cel care controlează toate instituţiile statului împotriva cetăţeanului.
USL nici nu ar avea cum să meargă pe un alt discurs, având şi ascendentul celor 7,4 milioane de voturi în favoarea demiterii lui Băsescu.
USL are nevoie de conservarea procentelor electorale în perspectiva alegerilor parlamentare, iar strategia cea mai potrivită este păstrarea liniei de până acum, în care Traian Băsescu este cel care controlează toate instituţiile statului împotriva cetăţeanului.
USL nici nu ar avea cum să meargă pe un alt discurs, având şi ascendentul celor 7,4 milioane de voturi în favoarea demiterii lui Băsescu.
Sursa: www.gandul.info- 24.08.2012
No comments:
Post a Comment
sau trimite comentariul tau la scanave@yahoo.com