Dragi prieteni....nici nu mai sti ce sa mananci!?
Dupa toate studiile astea, cam orice mananci.... tot aia e!!!!
Atenţie la adevăratul inamic: nu grăsimile ne fac cel mai mult rău, spun cercetătorii
Persoanele care evită carbohidraţii şi consumă mai multă grăsime –
chiar şi grăsimi saturate – pierd mai mult din masa adipoasă a corpului
şi au un risc cardiovascular mai mic decât oamenii care urmează o
alimentaţie săracă în grăsimi, aşa cum a fost recomandat timp de decenii
de medici şi nutriţionişti, arată un nou studiu pe această temă.
Subiectul este unul foarte controversat: zeci de ani s-a considerat că
grăsimile saturate îngraşă, măresc nivelul de colesterol şi riscul
apariţiei bolilor cardiovasculare; în consecinţă, era mereu recomandat
oamenilor să micşoreze consumul de grăsimi din alimentaţia lor.
Însă rezultatele unor studii clinice mai recente, mai ales studii pe perioade lungi de timp, au început să pună sub semnul întrebării această dogmă a nutriţionismului, arătând că lucrurile sunt mai nuanţate.
Unele dintre aceste studii au adus dovezi clare că oamenii îşi pot
reduce riscul cardiovascular, procentul de grăsime din corp şi greutatea
corporală mâncând mai puţini carbohidraţi şi mai multe grăsimi, cu
excepţia grăsimilor trans.
Noul studiu, finanţat de National Institutes of Health din SUA şi publicat în Annals of Internal Medicine, a inclus un grup de 150 de persoane, de diferite etnii şi rase – ceea ce se întâlneşte rar în studile clinice de nutriţie – care au urmat, timp de un an, alimentaţii diferite, în care a fost redusă fie cantitatea de carbohidraţi, fie cea de grăsimi, dar fără a reduce numărul total de calorii.
Dariush Mozaffarian, decanul Friedman School of Nutrition Science and
Policy din cadrul Tufts University, care nu a fost implicat în studiu, a
comentat favorabil rezultatele acestei cercetări: „Ele arată că, în
condiţii normale de viaţă, reducerea carbohidraţilor poate duce la
scăderea în greutate fără a fi nevoie ca oamenii să se preocupe de
calorii. Iar acest lucru e foarte important, deoarece e mai uşor pentru o
persoană să schimbe ceea ce mănâncă decât să încerce să micşoreze
numărul de calorii.”
Dietele sărace în carbohidraţi şi bogate în proteine şi grăsimi sunt
adoptate adesea de oameni pentru a slăbi, începând din anii 1970, când
dr. Robert Atkins a popularizat această abordare. Printre criticile
aduse acestui tip de regim se numără următoarele:
- asemenea diete duc la scăderea în greutate mai degrabă din cauza pierderilor de apă din ţesuturi decât din cauza scăderii cantităţii de grăsime din corp
- ele ar mări nivelul de colesterol şi ar amplifica alţi factori de risc pentru bolile de inimă, deoarece întotdeauna persoanele respective îşi sporeau aportul de carne şi lactate. Se considera că, făcând aceasta, măreau aportul de grăsimi saturate, iar acest lucru ar fi dus la creşterea nivelului de colesterol şi al riscului cardiovascular
Noul studiu arată însă că aceste convingeri erau nefondate.
Ce diete au urmat subiecţii?
Cei din grupul cu dieta bogată în grăsimi (săracă în carbohidraţi) au
urmat un fel de versiuni modificate ale regimului Atkins: li s-a
recomandat să mănânce predominant proteine şi grăsimi şi să aleagă, de
preferinţă, alimente ce conţineau grăsimi nesaturate, precum peşte, ulei de măsline şi fructe oleaginoase (alune, nuci). Dar li s-a permis să consume şi alimente cu grăsimi saturate, inclusiv carne roşie şi brânzeturi. Pe lângă ouă, peşte, pui, carne roşie şi tofu, au consumat şi legume; au fost încurajaţi să gătească cu ulei de măsline şi de rapiţă, dar le era permis şi untul.
În total, aceşti subiecţi obţineau din grăsimi saturate ceva mai mult de
13% din totalul caloriilor consumate zilnic – de peste două ori mai
mult decât cele 5-6 procente recomandate în mod obişnuit de American
Heart Association. Totuşi, cea mai mare parte a grăsimilor consumate
erau grăsimi nesaturate.
În plus, li s-a spus că pot să consume şi mici cantităţi de fructe şi leguminoase (mazăre, fasole, linte).
Pe de altă parte, participanţii din grupul cu dieta săracă în grăsimi au consumat mai multe cereale şi alte alimente ce conţineau amidon.
(Amidonul este un carbohidrat; se găseşte în cantităţi mari în cereale –
şi produse obţinute din ele, precum pâine, pastele făinoase, produsele
de patiserie etc. – şi unele legume, de exemplu cartofi. Un alt
carbohidrat consumat pe scară foarte largă este zahărul.)
Ei şi-au redus aportul total de grăsimi la mai puţin de 30% din totalul
zilnic al caloriilor – aceasta fiind, de altfel, una dintre
recomandările nutriţionale curente ale guvernului federal al SUA.
Prin contrast, celălalt grup şi-a sporit aportul total de grosimi la peste 40% din totalul caloriilor consumate.
Ambele grupuri au fost încurajate să consume legume.
Care au fost diferenţele între rezultatele obţinute de cele două grupuri?
Până la sfârşitul perioadei de un an a studiului, subiecţii din grupul
cu dieta săracă în carbohidraţi avuseseră rezultate mult mai bune:
- slăbiseră, în medie, cu 3,6 kg mai mult decât subiecţii ce urmaseră dieta săracă în grăsimi.
- cantitatea de grăsime corporală se redusese în proporţie semnificativ mai mare decât la grupul ce consumase puţine grăsimi
- crescuse procentul de masă musculară în corp, deşi niciunul dintre grupuri nu-şi modificase nivelul activităţii fizice. În schimb, participanţii ce urmaseră dieta cu puţine grăsimi, deşi slăbiseră, pierduseră mai curând masă musculară decât grăsime, ceea ce nu e deloc bine, deoarece, spune dr. Mozaffarian, „echilibrul dintre masa musculară şi masa adipoasă este mult mai important decât greutatea.”
- la cei ce urmaseră dieta cu puţini carbohidraţi, au scăzut nivelurile unor markeri ai inflamaţiei şi nivelul trigliceridelor, iat nivelul de HDL (colesterol „bun”) a crescut mai mult decât la cei care au urmat dieta cu puţine grăsimi.
- tensiunea arterială, colesterolul total şi LDL (colesterolul „rău”) au rămas aproximativ la aceleaşi valori în ambele grupuri.
- cei care mâncaseră puţini carbohidraţi şi-au redus riscul de atac de inimă, măsurat prin aşa-numitul scor Framingham (Framingham risk score), ce indică probabilitatea apariţiei unui atac de cord în următorii 10 ani. Cei care urmaseră dieta cu puţine grăsimi nu au prezentat nicio îmbunătăţire a acestui scor.
Una peste alta, cei care au adoptat alimentaţia săracă în carbohidraţi au avut, după un an, rezultate mult mai bune, slăbind mai mult şi reducându-şi semnificativ riscul cardiovascular.
Ce mai trebuie luat în considerare?
Dr. Allan Sniderman, profesor de cardiologie la McGill University din
Montreal, Canada, atrage atenţia asupra a alţi doi indicatori, mai puţin
cunoscuţi, dar importanţi pentru sănătate: mărimea relativă şi numărul particulelor LDL din fluxul sanguin.
Două persoane pot avea acelaşi nivel al LDL (concentraţia LDL în sânge), dar niveluri diferite de risc, după cum au în sânge un număr mare de particule mici, dense, de LDL, sau un număr mai mic de particule de LDL mai mari, cu densitate mai scăzută.
Consumul de carbohidraţi rafinaţi tinde să mărească numărul de particule
LDL în general şi să ducă la predominanţa celor mici şi dense, care
contribuie la instalarea aterosclerozei (depunerea de
colesterol şi săruri minerale pe pereţii interni ai vaselor de sânge,
ducând la îngustarea şi chiar astuparea vaselor). Asemenea particule
mici şi dense de LDL sunt întâlnite în mod obişnuit la persoanele cu
boli de inimă şi la cele care prezintă valori mari ale trigliceridelor,
obezitate centrală (depuneri mari de grăsime în jurul taliei) şi alte
aspecte ale aşa-numitului sindrom metabolic.
În schimb, grăsimea saturată tinde să facă particulele de LDL mai mari,
mai „pufoase” (cu densitate mai scăzută), fiind mai puţin probabil ca
acestea să astupe vasele de sânge, cel puţin atunci când nu consumăm şi
mulţi carbohidraţi, spune dr. Ronald M. Krauss, fost preşedinte al
comisiei pentru recomandări nutriţionale din cadrul American Heart
Association şi, în prezent, director al secţiei de cercetări asupra
aterosclerozei din cadrul Children’s Hospital Oakland Research
Institute.
Toate aceste noi descoperiri, spun specialiştii, sugerează că grăsimea
saturată nu face atât de mult rău cum se credea şi că efecte mult mai
nocive pentru sănătate are consumul ridicat de carbohidraţi.
Autorităţile sanitare, spune dr. Mozaffarian, ar trebui să
modifice recomandările nutriţionale oficiale, renunţând la
restricţionarea grăsimilor şi îndemnându-i în schimb pe oameni să
mănânce mai puţine alimente procesate, în special cele care conţin
carbohidraţi rafinaţi.
Sursa: New York Times
Citeşte şi
- Un mare mit medical este infirmat de 3 noi studii: de ce este periculos să mâncăm prea puţină sare?
- Trei noi studii controversate privind consumul de sare arată că sfatul binecunoscut, potrivit căruia oamenii ar trebui să consume cât mai puţină sare pentru a-şi proteja sănătatea, ar putea fi greşit, în timp ce unii experţi nu au încredere în noile concluzii, transmite Reuters.› citeşte mai mult
-
Studiul care doboară un mit: iată de ce nu ne ajută legumele şi fructele să slăbim!
Consumul de legume şi fructe, deşi prezintă numeroase beneficii pentru sănătate, s-a dovedit ineficient în curele de slăbire, în cazul în care persoanele care doreau să piardă kilogramele în plus nu renunţau şi la alimentele bogate în calorii.Studiul care doboară un mit: iată de ce nu ne ajută legumele şi fructele să slăbim!
-
Untul şi carnea grasă chiar provoacă boli de inimă? Un cardiolog propune “să demolăm acest mit”
Riscul cardiac asociat cu grăsimile saturate, din alimente precum untul şi carnea grasă, este supraestimat; grăsimile saturate au ajuns să fie “demonizate”, trecându-se astfel cu vederea alte substanţe, mai periculoase pentru sănătate, precum zahărul, susţine un cardiolog britanic.Untul şi carnea grasă chiar provoacă boli de inimă? Un cardiolog propune “să demolăm acest mit”
-
Cercetătorii au spulberat un vechi mit alimentar: consumul de ouă nu duce la creşterea colesterolului
Deşi la finalul secolului al XX-lea specialiştii credeau că persoanele care mănâncă mai mult de două ouă pe săptămână riscă să sufere o creştere a nivelului colesterolului, în ultimii ani experţii au început să combată acest mit. Acum, un nou studiu arată că adolescenţii care consumă mai multe ouă nu au parte de un colesterol seric mai mare, indiferent de nivelul activităţii fizice.Cercetătorii au spulberat un vechi mit alimentar: consumul de ouă nu duce la creşterea colesterolului
- Nu toate grăsimile saturate sunt la fel: unele ne protejează de diabet, susţine un grup de cercetători
- Contrar ideii mult vehiculate că grăsimile saturate sunt, fără excepţie, dăunătoare sănătăţii, o echipă de oameni de ştiinţă susţine că unele tipuri de grăsimi saturate, întâlnite în produse lactate, precum iaurtul, ar fi benefice organismului, reducând riscul apariţie diabetului tip 2.Nu toate grăsimile saturate sunt la fel: unele ne protejează de diabet, susţine un grup de cercetători
-
Sunt periculoase grăsimile saturate pentru inimă? Un nou studiu răstoarnă teoriile acceptate
Grăsimile saturate, considerate "nesănătoase" de majoritatea nutriţioniştilor, nu au efecte negative asupra sănătăţii inimii, au descoperit cercetătorii britanici de la Universitatea Cambridge, informează dailymail.co.uk.Sunt periculoase grăsimile saturate pentru inimă? Un nou studiu răstoarnă teoriile acceptate
-
Descoperire alarmantă: dieta bogată în grăsimi duce la pierderea mirosului!
Alimentele de tip junk-food, bogate în grăsimi şi carbohidraţi, dar cu valoare nutrititivă redusă, au fost asociate în primul rând cu obezitatea, însă ar putea distruge şi simţul mirosului, au descoperit cercetătorii americani.Descoperire alarmantă: dieta bogată în grăsimi duce la pierderea mirosului!
-
Zahărul – toxina care ne poate ucide
Nu mai este un secret pentru nimeni faptul că zahărul ne îngraşă şi ne distruge dinţii. Recent, însă, numeroase cadre medicale au tras un semnal de alarmă, afirmând că această plăcere dulce reprezintă mai mult decât „calorii goale”, fiind de fapt o veritabilă toxină şi întâia cauză a afecţiunilor grave ale lumii industrializate. „Zahărul ucide”, acesta este mesajul specialiştilor.› citeşte mai mult
 | |||||||
 | |||||||
 | |||||||
 | |||||||
No comments:
Post a Comment
sau trimite comentariul tau la scanave@yahoo.com