-
“Suntem martorii unui „război împotriva populaţiei” fără precedent,
unul în care omului i se cere o atenţie sporită faţă de ceea ce se
întâmplă în jur, pentru a evita ceea ce altfel i-ar putea distruge
viaţa, fără ca măcar să-şi dea seama de ce a ajuns atât de neputincios
şi lipsit de vlagă. Ajungem
treptat asemenea puilor din crescătoriile de păsări – o masă de carne,
obezi, fără memorie şi iniţiativă, cu dată de expirare cât mai recentă,
înhămaţi mai degrabă la căruţa morţii. Şi – dacă se poate – fără
urmaşi!”, scrie Petru Molodeţ într-un articol publicat în revista
“Familia Ortodoxa” Glutamatul
monosodic este un potențiator de aromă şi este adăugat în cantitate mare
la amestecurile de
condimente şi mirodenii cum ar fi produsele de tip Vegeta sau
Delikatcare conțin până la 15% glutamat monosodic, precum şi supele la
plic, condimente pentru peşte, “fix pentru cartofi” etc., adică toate
prafurile dubioase care promit mâncare bună făcută din nimic. Alte
produse care pot conţine glutamat monosodic sunt unele mezeluri sau
unele tipuri de brînză topită. Într-un raport prezentat în 2006 în faţa comisiei de experţi pentru aditivi alimentari din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi intitulat „Otrăvirea lentă a omenirii” („The Slow Poisoning of Mankind”), cercetătorul John Erb a rezumat sute de studii ce au tratat în ultimii 50 de ani efectele glutamatului de monosodiu asupra animalelor şi oamenilor. Aşadar, cu toate că guvernele au la
dispoziţie o largă bibliografie ştiinţifică privind efectul nociv al glutamatului, nu iau nici o măsură măcar de a informa populaţia, dacă nu şi de a interzice această otravă cu efect întârziat. În
acelaşi timp, la comandă, din când în când, mai-marii şi responsabilii
cu sănătatea publică luptă înverşunat pentru a proteja sănătatea publică
prin vaccinuri. De ce?
De ce mâncăm fără să ne mai putem opri, până ajungem obezi? Potrivit cercetătorilor F. Bellisle şi M. Monneuse, un
procent de 0,6% glutamat de monosodiu (MSG) este suficient pentru a-i
determina pe oameni să mănânce tot mai mult şi mai repede; se pare că în jur de 6% din dieta zilnică a unei persoane ar putea fi alcătuită din MSG. Aceasta
înseamnă că, la un consum de două kilograme de alimente pe zi, un adult
sau un copil ar primi o doză de 12 grame de glutamat de monosodiu: o
astfel de doză este suficientă pentru a omorî un şobolan de un kilogram
(cf. JECFA Toxicology Study, FAO Nutrition Meetings Report Series, 1974,
No. 53). În literatura de specialitate, „şoareci trataţi cu
MSG” este o expresie sinonimă cu obezitatea, letargia şi creşterea nivelului de insulină. De
zeci de ani, cercetătorii produc în laborator şoareci ce suferă de
obezitate, datorită aplicării de glutamat de monosodiu în diferite doze.
De asemenea, MSG-ul adăugat în hrana oilor a condus la o creştere
experimentală a apetitului, încâtconsumul de hrană de slabă calitate poate fi mărit prin tratarea acesteia cu MSG (cf. Factors affecting the voluntary intake of food by sheep, Colucci P.E., Grovum W.L., 1993). Într-un
alt studiu având la bază subiecţi umani, „Umami şi apetitul” („Umami
and Appetite”) realizat în 1990 de către P.J. Rogers şi J.E. Blundell,
s-a constatat că atunci când un om consumă o masă în care este adăugat
MSG, acestuia i se face curând foame din nou şi va consuma o cantitate
mai mare de hrană tratată
cu MSG decât cea fără acest ingredient.
Glutamatul distruge sistemul nervos şi creşte riscul de epilepsie Într-un studiu realizat în 1984, cercetătorii au reuşit să provoace atacuri de epilepsieşoarecilor
cărora li s-au administrat mici doze de MSG: „Severitatea convulsiilor
şi frecvenţa deceselor a crescut în mod progresiv odată cu vârsta” (cf.
Monosodium-L-glutamate-induced convulsions–I. Differences in seizure
pattern and duration of effect as a function of age in rats,
Arauz-Contreras J., Feria-Velasco A., 1984).
Dereglări hormonale – insulina şi hormonul de creştere MSG-ul este responsabil şi pentru creşterea secreţiei de insulină,
într-un studiu documentat de A. Niijima şi T. Togiyama, în 1990: „Când
cavitatea orală a şoarecelui a fost infuzată cu o soluţie de MSG, s-a
constatat o creştere rapidă a nivelului de insulină din sânge la 3
minute de la stimulare”. Aceleaşi efecte au fost observate şi într-un
experiment cu subiecţi umani (cf. Glutamate ingestion and its effects at
rest and during exercise în humans, Mourtzakis M., Graham T.E., 2002). Glutamatul de monosodiu reduce, de asemenea, secreţia hormonului de creştere în timpul adolescenţei. Experimentele realizate pe şoareci au
arătat că MSG reduce secreţia hormonului de creştere, şoarecii devenind obezi şi având o creştere deficitară.
|
Efectele se observă însă şi la oameni: „La
indivizii obezi, secreţia hormonului de creştere este împiedicată (…),
iar gradul acestui defect în secreţie este proporţional cu gradul de
obezitate” (cf. Growth hormone status in morbidly obese subjects and
correlation with body composition, Savastano S., Di Somma C., Belfiore
A., 2006).
Glutamatul afectează pruncul încă din pântecele mamei sale În
anii ’80 şi ’90 ai secolului trecut, cercetătorii au descoperit că MSG
poate să depăşească barieră pusă de placentă şi să pună astfel în
pericol copilul aflat în pântecele mamei sale. Efectele
negative au fost amplu analizate pe şoarecii folosiţi în experimente,
dar „aceste observaţii dovedesc posibilitatea unei otrăviri dincolo de
placentă a fetuşilor umani, după consumul de către mamă a unor alimente
bogate în glutamat” (cf. Neurotoxicity of monosodium-L-glutamate in
pregnant and fetal rats, Toth L., Karcsu S., 1987). „S-a demonstrat că glutamatul de monosodiu (MSG) penetrează bariera placentei.
Activarea
excesivă a receptorilor de glutamat şi supraîncărcarea intracelulară cu
calciu indusă de către MSG, care, în cele din urmă, conduce la moartea
neuronilor, ar putea rezulta într-o reducere a capacităţii de învăţare şi memorare a puilor de şoareci,
dacă mama a fost tratată cu MSG pe când purta puiul în pântece” (cf.
Transplacental neurotoxic effects of monosodium glutamate on structures
and functions of specific brain areas of filial mice, Gao J., Wu J.,
Zhao X.N., 1994). În
urma acestor observaţii experimentale a efectelor nocive pe care le are
glutamatul asupra sarcinii, cercetătorii M. Hermanussen şi J.A.
Tresguerres au tras în 2003 un puternic semnal de alarmă: „Sugerăm
cu tărie abandonarea agentului aromatizator glutamat de monosodiu şi
reconsiderarea dozelor zilnice de proteine şi aminoacizi recomandate în
timpul sarcinii”.
Glutamatul potenţează comportamentul agresiv şi antisocial, scăzând totodată nivelul de atenţie şi concentrare Un alt efect deosebit de important observat de cercetători în testarea glutamatului pe şoareci este comportamentul agresiv şi antisocial generat asupra rozătoarelor. Aceasta
este de fapt o trăsătură surprinsă de toate experimentele din domeniu,
fără excepţie, aşa cum subliniază şi doctorul Russell Blaylock în cartea
sa Excitotoxinele.
|
Şi
cum omul este de cinci ori mai receptiv la glutamat decât şoarecii, iar
copiii de patru ori mai mult decât adulţii, să ne mai mire oare că,
îndopaţi cu glutamatul găsit mai ales în chips-uri, dresinguri şi supe,
copiii noştri sunt tot mai agresivi? Având în vedere că studiile ştiinţifice arată tot mai concludent cum glutamatuldistruge zonele cerebrale responsabile cu concentrarea şi atenţia şi, în general, slăbeşte capacităţile cognitive
– atât la animale, cât şi la oameni, chiar din faza intrauterină, dacă
mama a consumat multe alimente bogate în glutamat –, de ce ne-am mai
mira de slabele rezultate cognitive ale copiilor noştri sau de faptul
că, aşa cum arată aceleaşi studii, oamenii devin infertili?
Petru Molodeţ Articol aparut in nr. 18 al revistei “Familia Ortodoxa” Stiati ca mancati pate cu astm sau salam cu dementa?
Magazinele sunt pline de produse care contin glutamat monosodic, un aditiv periculos. Spitalele din Romania sunt pline de tineri si de copii cu boli grave, incurabile. Tot felul de forme de cancer ne
macina vietile si ne intrebam de unde aceste maladii. Hai sa ne uitam
pe etichetele alimentelor si o sa intelegem ce ne baga in pamant inainte
de vreme… Reporterii Libertatii au dat o tura printr-un hipermarket din
Capitala, in cautarea uneia dintre cele mai nocive substante care se
gaseste in alimente si despre care se tot vorbeste in ultimele zile in
presa. Este vorba de E 621 – sau glutamat monosodic – un aditiv,
potentiator de gust sau de aroma care stimuleaza apetitul consumatorului
si il face sa creada ca a mancat ceva foarte gustos. In realitate, omul consuma ceva extrem de nociv! “Poate
produce dureri de cap, slabiciune, greata, astm, modificari de ritm
cardiac. Poate declansa maladiile Huntington (dementa, pierderea
abilitatilor mentale, tulburari de personalitate si de comportament),
Alzheimer sau Parkinson”, ne-a explicat profesorul Gheorghe
Mencinicopschi.
|
No comments:
Post a Comment
sau trimite comentariul tau la scanave@yahoo.com