Psihologia poporului roman / 02

PSIHOLOGIA POPORULUI ROMÂN*

II I

Psihologia socialĺ are drept scop sĺ determine żi

sĺ explice însużirile sufleteżti ale unei populaˇii.

Ąnsużirile sufleteżti ale unei populaˇii sunt condiˇionate

de trei factori principali: de fondul biologic ereditar al

populaˇiei, de mediul geografic żi de caracterele

instituˇionale dobândite de populaˇie în timpul evoluˇiei

sale istorice.

Ąn fondul biologic ereditar sunt cuprinse dispoziˇiile

organice, cu care indivizii, care compun populaˇia, vin

pe lume; dispoziˇii care reglementeazĺ în mod direct

funcˇiunile vieˇii vegetative ale populaˇiei żi prin acestea,

apoi, indirect, pe acelea ale vieˇii sufleteżti. Ąn acest

fond biologic ereditar ceea ce intereseazĺ sunt

dispoziˇiile deficiente żi patogene, care scapĺ de sub

influenˇa oricĺrei educaˇii. Normalul, intereseazĺ mai

puˇin, fiindcĺ el este dirijabil. Anormalul, adicĺ

dispoziˇiile bolnĺvicioase, creeazĺ piedici żi fatalitĺˇi

pe care nici o putere nu le poate înlĺtura.

Ąn mediul geografic intrĺ toate formele de energie

care înconjoarĺ żi provoacĺ reacˇii în sufletul populaˇiei:

clima, natura solului; posibilitĺˇile de producˇie pe

terenul muncii; flora żi fauna; natura graniˇelor etc.

Ąn sfârżit, în caracterele instituˇionale sunt cuprinse

manifestĺrile tipice de naturĺ spiritualĺ. Ele sunt diferite

de acelea provocate de fondul biologic ereditar żi de

mediul geografic; sunt manifestĺri aparˇinând

experienˇei istorice a populaˇiei, care prin tradiˇie se

repetĺ în mod constant în decursul unei lungi durate

de timp. Ąn numĺrul acestora sunt: vorbirea, obiceiurile

morale żi juridice, concepˇiile preferate în preˇuirea

lumii żi a vieˇii; trĺsĺturile naˇionale.

Actualitatea sufleteascĺ a unei populaˇii este

condiˇionatĺ de câteżitrei aceżti factori. Dar nu într-o

mĺsurĺ egalĺ. Populaˇiile cu trecut istoric, în sufletul

cĺrora caracterele instituˇionale au ajuns la o

consistenˇĺ puternicĺ, îżi au actualitatea sufleteascĺ,

în primul rând, influenˇatĺ de caractere instituˇionale

żi numai în al doilea rând de ceilalˇi factori. Fondul

biologic ereditar żi mediul geografic stĺpânesc sufletul

populaˇiilor tinere, care sunt fĺrĺ trecut istoric żi fĺrĺ

puternice caractere instituˇionale. Ąntre cei trei factori

existĺ ażadar, în ceea ce priveżte influenˇa lor, o

contrarietate. La populaˇiile cu instituˇii spirituale

inconsistente, influenˇa factorului ereditar żi a mediului

geografic sunt covârżitoare. La care, dimpotrivĺ,

instituˇiile spirituale sunt puternice, influenˇele celorlalˇi

factori sunt reduse. Spiritualitatea este ca o armĺturĺ

de izolare. Ea dĺ posibilitatea unor populaˇii sĺ-żi

croiascĺ un destin propriu, emancipat de sub jugul biologic

żi geografic al condiˇiilor lor de viaˇĺ. Populaˇiile

capabile de asemenea instituˇii spirituale sunt

popoarele de culturĺ naˇionalĺ, adicĺ, sunt popoarele

creatoare de originalitate sufleteascĺ în istoria omenirii.

Nu toate populaˇiile sunt capabile de culturĺ naˇionalĺ.

Spiritualitatea nu este un produs al timpului. Sunt populaˇii

care trĺiesc mii de ani fĺrĺ ca în sufletul lor sĺ prindĺ

rĺdĺcini caracterele instituˇionale. Ele trĺiesc într-o

veżnicĺ copilĺrie, având sufletul stĺpânit când de

influenˇa ereditĺˇii biologice, când de influenˇa mediului

geografic. Populaˇiile care se ridicĺ la o culturĺ naˇionalĺ

au în ele particularitatea de a-żi cristaliza experienˇa

istoricĺ în instituˇii de naturĺ spiritualĺ, instituˇii care,

o datĺ înrĺdĺcinate, preiau conducerea vieˇii lor

sufleteżti. Populaˇiile acestea reużesc sĺ dirijeze, dupĺ

normele dictate de voinˇa lor, atât manifestĺrile care

stau sub influenˇa factorului ereditar, cât żi manifestĺrile

de sub influenˇa factorului geografic.

Prin urmare, psihologia socialĺ, care are drept

obiect studiul vieˇii sufleteżti a organismelor sociale,

se gĺseżte, dupĺ populaˇie, înaintea unei vieˇi sufleteżti

deosebite. Când studiazĺ sufletul unei populaˇii lipsite

de o armĺturĺ spiritualĺ, obiectul ei se reduce la

studierea manifestĺrilor sufleteżti simple, pe jumĺtate

biologice. Ąn cazul acesta, nelegând de sufletul

populaˇiei o finalitate spiritualĺ proprie, ea rĺmâne pe

planul reacˇiilor sufleteżti condiˇionate de factorul

ereditar żi de mediul geografic. Populaˇiile de sĺlbatici,

bunĺoarĺ, aproape cĺ nu prezintĺ psihologiei sociale

ceva interesant pentru cercetare; ele sunt de preferinˇĺ

obiect de studiu pentru etnografie żi sociologie.

Ąn cazul în care psihologia socialĺ are sĺ cerceteze

sufletul unor populaˇii cu trecut istoric żi cu instituˇii

spirituale bine înrĺdĺcinate, atunci obiectul sĺu este

cu totul schimbat. Sufletul acestor din urmĺ populaˇii

are într-însul realitĺˇi suprabiologice, care trebuie explicate

pe planul unei finalitĺˇi spirituale. Şi ceea ce

este mai anevoios: nu pe planul aceleiażi finalitĺˇi

spirituale pentru toate populaˇiile, ci pe planul unei

finalitĺˇi speciale pentru fiecare populaˇie în parte.

Acesta este cazul populaˇiilor pe care le numim popoare

culte, sau naˇiuni creatoare de originalitate sufleteascĺ.

Dacĺ la cercetarea sufletului pe care îl au populaˇiile

sĺlbatice obiectul psihologiei sociale aproape cĺ este

inexistent sau se confundĺ cu obiectul altor żtiinˇe, la

cercetarea sufletului pe care îl au popoarele culte,

obiectul psihologiei sociale nu numai cĺ este existent,

dar el se multiplicĺ dupĺ numĺrul acestor popoare;

avem nu o singurĺ psihologie socialĺ pentru toate

popoarele culte, ci psihologii sociale diferite: psihologia

socialĺ a poporului englez, psihologia socialĺ a

poporului francez, psihologia socialĺ a poporului

german żi aża pentru fiecare popor cult în parte. Ceea

ce este o realitate sufleteascĺ în sufletul unui popor nu

este żi în sufletul altui popor. Fiecare popor cult îżi are

structura żi evoluˇia sufleteascĺ proprii sieżi; îżi are

destinul sĺu.

Aceste consideraˇii fac sĺ întrevedem dificultĺˇile

care însoˇesc cercetĺrile de psihologie socialĺ. Cu cât

un popor are o culturĺ mai veche żi mai originalĺ, cu

atât żtiinˇa despre sufletul sĺu are de cercetat un obiect

mai special, mai singular. Datele statistice żi

experimentale pe care se fundeazĺ psihologia socialĺ

a unui popor nu pot fi utilizate la psihologia socialĺ a

altui popor, fiindcĺ spiritualitatea fiecĺrui popor e de

sine stĺtĺtoare żi aceastĺ spiritualitate trebuie mai întâi

înˇeleasĺ, pentru a putea în urmĺ interpreta datele pe

care le dau statistica żi experienˇa. Cu alte cuvinte,

żtiinˇa psihologiei sociale nu este o żtiinˇĺ liberĺ, în

înˇelesul cĺ ea îżi adunĺ cunożtinˇele clĺdind numai pe

baza postulatelor logicii, ci ea se subordoneazĺ de la

început finalitĺˇii spirituale în care se desfĺżoarĺ istoria

poporului la care se aplicĺ; ea depinde de idealul pe

care îl urmĺreżte poporul, care îi constituie obiectul1.

1 Aceastĺ dependenˇĺ de ideal o gĺsim la toate żtiinˇele, afarĺ

de cele matematice, dupĺ filosofia naˇional-socialistĺ,

împĺrtĺżitĺ de guvernanˇii de astĺzi ai Germaniei (comp.

Das national-sozialistische Deutschland und die

Wissenschaft. Heidelberger Reden von Reichsminister Rust

und Professor E. Krieck, 1936).

La popoarele cu culturĺ veche żi originalĺ

dificultĺˇile acestea se pot în parte birui prin lumina pe

care o rĺspândeżte idealul lor, care este bine prins în

instituˇiile pe care le-a inspirat. La popoarele cu o culturĺ

mai nouĺ żi nu atât de originalĺ, dificultĺˇile rĺmân mari.

Aproape de nebiruit. Acesta este cazul psihologiei

sociale a poporului român.

Oricâte date statistice żi observaˇii scoase din

experienˇĺ am avea strânse asupra vieˇii sufleteżti a

poporului român, întrucât lipseżte conżtiinˇa clarĺ a

finalitĺˇii spirituale a acestei vieˇi, interpretarea datelor

se va face în mod nesigur. Datele pot cel mult sĺ justifice

o finalitate spiritualĺ dezvĺluitĺ prin instituˇii precise żi

desĺvârżite, dar când aceastĺ finalitate nu este

dezvĺluitĺ, sau este dezvĺluitĺ în mod nebulos żi

fragmentar, atunci ele pot servi cel mult ca indicii

supuse discuˇiei. Conżtiinˇa poporului român are pânĺ

acum despre finalitatea spiritualitĺˇii sale numai indicii

żi încĺ indicii vagi.