Monday, June 11, 2012

Psihologia poporului român /01


CONSTANTIN RĹDULESCU-MOTRU
ÎN GÂNDIREA CONTEMPORANĹ

Sumar
Notĺ introductivĺ ............................................ 7
Psihologia poporului român .......................... 11
Sufletul neamului nostru. .............................. 33
calitĺˇi bune żi defecte.................................. 33
Psihologia industriażului ............................... 49
Psihologia martorului .................................... 61
Psihologia ciocoismului ................................. 93
Din psihologia revoluˇionarului .................... 107
Anexĺ
C. Rĺdulescu-Motru ..................................... 139
de N. Bagdasar
Postfaˇa
Constantin Rĺdulescu-Motru
în gândirea contemporanĺ .......................... 181
de Al. Boboc
Tipĺrit la
Ateliere Tipografice
METROPOL



1. Atunci când, în prefaˇa la ediˇia I (1912) a
Elementelor de metafizicĺ scria: „prezint publicului
românesc o carte îndrĺzneaˇĺ, atât prin cuprinsul ei,
cât żi prin metoda cu care e scrisĺ“1, Rĺdulescu-Motru
îżi anunˇa, de fapt, programul angajĺrii sale pe o direcˇie
de gândire proprie, în centrul cĺreia se aflĺ valorile
durabile ale żtiinˇei żi raˇiunii żi, ceea ce sporeżte żi
mai mult valenˇele demersului sĺu teoretic, ideea
semnificaˇiei umane a metafizicii żi, în genere, a menirii
sociale a filosofiei. „De la origine – scria el în alt context
– gândirea filosoficĺ a fost îndreptatĺ spre
perfectarea omului, sub raportul conduitei żi al
mentalitĺˇii. Filosofia a fost żi este, în primul rând,
înˇelepciune; adicĺ: gând żi faptĺ cumpĺnite. Gând
cumpĺnit: prin ordinea żi unitatea puse în cunożtinˇe;
faptĺ cumpĺnitĺ: prin stabilirea principiilor din care
decurg normele de conduitĺ. Sub ambele raporturi,
filosofia mijloceżte omului orizonturi largi żi luminoase.
Un om cu o culturĺ filosoficĺ este presupus a fi înzestrat
1 C. Rĺdulescu-Motru, Elemente de metafizicĺ pe baza filosofiei
kantiene, ediˇie definitivĺ, Bucureżti, Casa Şcoalelor, 1928,
p. V.
182 / Constantin Rĺdulescu-Motru
cu spirit critic în judecatĺ żi, în acelażi timp, stĺpân pe
hotĺrârile voinˇei“1.
De fapt, prin întreaga sa activitate teoreticĺ żi
practicĺ, Rĺdulescu-Motru a luat atitudine faˇĺ de
problemele epocii, a promovat iniˇiativa żi a grupat
energiile creatoare în jurul unor veritabile programe de
cercetare żi organizare ce vizau afirmarea identitĺˇii
spiritualitĺˇii româneżti żi modernizarea ei în contextul
culturii europene. Tocmai în acest context capĺtĺ o
rezonanˇĺ aparte cuvintele: ... „originalitatea unui popor
nu se exprimĺ nicĺieri mai lĺmurit ca pe terenul
filosofic“2, ceea ce nu poate sĺ nu aminteascĺ de
pledoaria lui Hegel pentru „modul filosofic de a gândi“,
pentru metafizicĺ: „straniul spectacol al unui popor
civilizat lipsit de metafizicĺ“ este asemĺnĺtor „unui
templu, de altfel bogat împodobit, dar lipsit de sanctuar“3.
2. Metafizica sau, aża cum spunea Hegel, „modul
filosofic de a gândi“ constituie tema centralĺ în sistemul
preocupĺrilor teoretice ale lui Rĺdulescu-Motru żi se
desfĺżoarĺ atât în forma conceperii ideii de metafizicĺ
(motivaˇia ei ca domeniu teoretico-filosofic), cât żi în
aceea a unei metafizici determinate („personalismul
energetic“), cu o metodĺ żi o configuraˇie proprie în
explicarea lumii, a omului żi a creaˇiei umane.
Tocmai pe baza distincˇiei între problemĺ żi soluˇie,
respectiv între metafizica – formĺ a venirii în prezenˇĺ
1 C. Rĺdulescu-Motru, Rolul educativ al filosofiei.
Comunicare fĺcutĺ în żedinˇa publicĺ de la 18 februarie
1944, în: „Analele Academiei Române“, Memoriile
Secˇiunii Literare, Seria III, tomul XIII, Mem. 2, Imprimeria
Naˇionalĺ, Bucureżti, 1944, p. 1.
2 Idem, Rostul filosofiei, în „Caiete de filosofie“, 1, 1942, p. 23.
3 G.W.F. Hegel, Ştiinˇa logicii, Bucureżti, Ed. Academiei, 1966,
p. 7, 8.
PSIHOLOGIA POPORULUI ROMÂN / 183
a filosofiei ca domeniu al valorilor teoretice żi metafizica
– expresie (interpretare) a acestui domeniu, Rĺdulescu-
Motru propune: (a) o definiˇie a metafizicii din unghiul
de vedere al „trebuinˇei de metafizicĺ“ żi (b) metafizica
„personalismului energetic“ sub unghiul de vedere al
unei unitĺˇi sui-generis dintre filosofie żi żtiinˇe żi în
perspectiva unei teorii a vocaˇiei care evidenˇiazĺ
finalitĺˇile formative ale metafizicii ca atare.
Definiˇia „personalismului energetic“ este edificatoare
în acest sens, relevând totodatĺ unitatea dintre
tradiˇia kantianĺ a metafizicii żi mediul żtiinˇific al
afirmĺrii metafizicii în modelĺrile „metafizicii inductive“
(Lotze, Fechner, Wundt ż.a.): „Personalismul energetic
este un raˇionalism pus la punct cu progresul żtiinˇei
contemporane. Ąn locul denumirii de raˇionalism el are
denumirea de personalism fiindcĺ persoana omeneascĺ
este pentru dânsul realitatea cea mai generalĺ dobânditĺ
prin experienˇĺ żi inducˇie. Personalismul energetic este,
prin urmare, un realism fundat pe extensiunea legii
energiei pe întreg câmpul experienˇei omeneżti, atât
materiale cât żi sufleteżti. Ąn sistemul lui, persoana
omeneascĺ ocupĺ locul central fiindcĺ în viaˇa acesteia
se face îmbinarea diferitelor concretizĺri pe care le
studiazĺ un mare numĺr de żtiinˇe speciale“1.
Ąn alˇi termeni, în spiritul criticismului, dar regândit
în perspectiva modernĺ scientistĺ sau, cum scrie autorul
însużi, luând „perspectiva kantianĺ“ ca „o perspectivĺ
heuristicĺ żi nimic mai mult“; întrucât „adevĺrurile
żtiinˇei vin din experienˇĺ: numai o bunĺ organizare a
lor poate veni din apriorism“2.
1 C. Rĺdulescu-Motru, Personalismul energetic, Bucureżti, Casa
Şcoalelor, 1927, p. 239-240.
2 C. Rĺdulescu-Motru, Elemente de metafizicĺ, p. 134.
184 / Constantin Rĺdulescu-Motru
Aceastĺ idee a unui kantianism corectat întâlneżte
astfel „o vocaˇie filosoficĺ de netĺgĺduit“ żi „o erudiˇie
żtiinˇificĺ de prim ordin“, dezvoltatĺ mai ales pe un
fundament psihologic, dincolo de alte influenˇe fiind
evidentĺ în primul rând cea a lui Wundt1.
Mediul psihologiei experimentale rĺmâne, incontestabil,
una dintre condiˇiile motivĺrii nevoii de
metafizicĺ, aża cum o aratĺ urmĺtoarea formulare:
„Ąntre undele de reacˇii cu care omul rĺspunde
impresiilor lumii externe żi care constituie perspectivele
żtiinˇelor speciale existĺ żi o undĺ de reacˇie
fundamentalĺ care este determinatĺ de totalitatea fiinˇei
omeneżti żi care constituie punctul de vedere al
metafizicii. Ąn aceastĺ reacˇie totalĺ pĺtrunde ceva mai
mult din eternul omenesc decât în toate celelalte reacˇii.
Ea determinĺ amplitudinea tuturor celorlalte acˇiuni.
Ea este gestul supremului interes omenesc; ea dĺ
valoare lucrurilor cu care omul vine în contact. Ąn reacˇia
aceasta totalĺ îżi gĺseżte un loc żi adevĺrul żtiinˇei
speciale, dar ea, reacˇia aceasta, este la limita
adevĺrului; este poate adevĺrul relativ al tuturor
celorlalte żtiinˇe speciale“2.
Desigur, formularea nu poate sĺ nu aminteascĺ de
Wundt, care scria: „oricât de multiform żi contradictoriu
ar fi tabloul pe care ni-l oferĺ conˇinutul filosofiei dupĺ
condiˇiile dezvoltĺrii ei istorice, pe atât de concordant
apare totużi scopul spre care a nĺzuit filosofia; żi aceasta
când în mod expres, când tacit. El constĺ pretutindeni
în strângerea cunożtinˇelor noastre particulare într-o
concepˇie despre lume żi viaˇĺ care sĺ satisfacĺ
exigenˇele intelectului żi nevoile inimii3. Filosofia –
1 M. Djuvara, C. Rĺdulescu-Motru (Cu prilejul ultimei lucrĺri: „Timp
żi destin“), în „Revista de filosofie“, vol. XXV, nr. 3-4 (1940), p. 222.
2 C. Rĺdulescu-Motru, op. cit., p. 17.
3 W. Wundt, System der Philosophie, 4. Aufl., Erster Band,
Leipzig, A. Kröner, 1919, p. 2.
PSIHOLOGIA POPORULUI ROMÂN / 185
preciza Wundt în continuare – „nu este fundament al
żtiinˇelor particulare, ci, dimpotrivĺ, ea le are drept fundament
pe acestea“ żi, „cum nĺzuieżte sĺ ducĺ mai
departe żi sĺ desĺvârżeascĺ travaliul żtiinˇelor
particulare, este ea însĺżi filosofie żtiinˇificĺ“1.
Ąntr-un mod asemĺnĺtor, „însużindu-żi definiˇia,
curentĺ la începutul secolului nostru, cĺ «metafizica este
żtiinˇa care are ca scop de a ne da cunożtinˇa cea mai
completĺ żi mai puˇin relativĺ despre lume»“,
Rĺdulescu-Motru „o completeazĺ żi o adânceżte“2. Cĺci
metafizica elaboreazĺ „o cunożtinˇĺ unitarĺ superioarĺ
înlĺuntrul cĺreia adevĺrurile vechi apar într-o altĺ ordine
żi într-o altĺ luminĺ. Cine a întrezĺrit aceastĺ unitate a
devenit metafizician, żi pentru totdeauna“3.
De fapt, intervine aici o veritabilĺ necesitate: „Omul
de żtiinˇĺ specialĺ trebuie sĺ gĺseascĺ înaintea sa o
żtiinˇĺ anume organizatĺ, care sĺ-i înlesneascĺ
aprofundarea noˇiunilor fundamentale pe care el
adeseori le-a adoptat numai prin puterea tradiˇiei.
Aceastĺ żtiinˇĺ este metafizica“4.
3. Se ajunge astfel la ideea de „Absolut“, pe care o
proiecteazĺ żi alte douĺ forme ale culturii: arta żi religia.
De aceastĺ proiecˇie autorul se delimiteazĺ însĺ în
spiritul scientismului żi al raˇionalismului: „Absolutul
metafizic consistĺ dintr-o gândire, care, deżi deasupra
żtiinˇelor speciale, se sprijinĺ totużi pe metodele
żtiinˇelor experimentale, pe când absolutul artei żi al
religiei se prezintĺ ca desprins de orice metodĺ żtiinˇificĺ
experimentalĺ“5.
1 Ibidem, p. 9, 10.
2 N. Bagdasar, Istoria filosofiei româneżti, în: Scrieri, Bucureżti,
Ed. Eminescu, 1988, p. 68.
3 C. Rĺdulescu-Motru, op. cit., p. 13.
4 Ibidem, p. 15.
5 Ibidem, p. 18.
186 / Constantin Rĺdulescu-Motru
Ąnsĺżi logica de care se servesc arta żi religia este
una a sentimentului, ceea ce potenˇeazĺ diferit żi idealul
żi finalitatea lor. Ąn termenii Elementelor de metafizicĺ
ideea sunĺ în felul urmĺtor: „Idealul metafizicii este
sugerat de experienˇĺ żi el ażteaptĺ ca sĺ existe
confirmarea experienˇei, pe când idealul artei żi idealul
religiei pot fi sugerate din experienˇĺ, dar ele nu ażteaptĺ
confirmarea experienˇei“1. Mai mult, metafizica, arta żi
religia se deosebesc în atitudinea lor privind raportul
dintre cunoscut żi necunoscut, în modul de a înˇelege
curiozitatea umanĺ żi satisfacerea ei. „Metafizicianul –
scrie Rĺdulescu-Motru – cautĺ sĺ înˇeleagĺ experienˇa
întregind-o, artistul żi omul religios cautĺ sĺ înˇeleagĺ
aceeażi experienˇĺ simplificând-o... Câteżtrele au ca
ˇintĺ aflarea absolutului, dar arta żi religia gĺsesc
absolutul lor prin înfrumuseˇare żi prin îndumnezeire,
în ambele cazuri, prin simplificarea actualitĺˇii, pe când
metafizica gĺseżte absolutul sĺu prin adâncirea żi
extinderea actualitĺˇii“2.
Nu este de neglijat faptul cĺ metafizica
„personalismului energetic“ (sau acesta luat ca
metafizicĺ-soluˇie) reia aceastĺ punere a problemei atât
prin nominalizarea (identificarea) Absolutului, a
obiectului metafizicii, cât żi prin conceperea finalitĺˇilor
acesteia. Şi aceasta prin resemnificarea metafizicĺ a
teoriei psihologice a personalitĺˇii żi a teoriei energiei,
în funcˇie, bineînˇeles, de ceea ce trebuie sĺ fie
metafizica întrucât aduce o explicare a lumii żi o luare
de atitudine a omului faˇĺ de aceasta. „Personalitatea –
scria Rĺdulescu-Motru – nu este decât statornicirea unor
aptitudini izvorâte din naturĺ żi destinate sĺ continue
activitatea energeticĺ a naturii. Munca omeneascĺ se
leagĺ ca o verigĺ în lanˇul transformĺrilor pe care natura
1 Ibidem, p. 19.
2 Ibidem, p. 86.
PSIHOLOGIA POPORULUI ROMÂN / 187
le-a început înainte de apariˇia omului. Personalitatea
este o energie ce izvorĺżte, fĺrĺ nici un mister, din
ordonarea energiilor psihofizice cu care omul vine pe
lume“1.
Pentru „personalismul energetic“ personalitatea
„este energia în actul ei cel mai desĺvârżit“, în ea
îmbinându-se „sufletul cu corpul, valoarea cu
indiferentul, anticiparea cu invariabilul“; „pentru
energetism, personalitatea este un moment al energiei,
pentru personalismul energetic, personalitatea este
o direcˇie a energiei. Cel dintâi este o filosofie
monistĺ pe baza abstracˇiilor mecaniciste; cel de-al
doilea este o filosofie monistĺ pe baza realului trĺit
în personalitate“2.
Dacĺ adĺugĺm aici teoria vocaˇiei, într-un fel,
finalizarea metafizicii „personalismului energetic“,
dubla motivaˇie – „exigenˇele intelectului żi nevoile
inimii“ (Wundt) – devine żi mai evidentĺ, aducând
totodatĺ în atenˇie unitatea dintre o concepˇie despre
menirea metafizicii żi modelarea ei într-o concepˇie
(într-o metafizicĺ luatĺ ca soluˇie). „Omul de vocaˇie –
scrie Rĺdulescu-Motru – este instrumentul care ridicĺ
energia unui popor de la nivelul rĺdĺcinilor cosmice la
nivelul culturii spirituale. Natura întrebuinˇeazĺ pe
oamenii de vocaˇie pentru a asigura cristalizarea unei
culturi, întocmai cum întrebuinˇeazĺ germenii pentru
a asigura continuitatea formelor vieˇii animale“3.
Poate de aici żi importanˇa deosebitĺ acordatĺ
metafizicii żi cultivĺrii unei formule de metafizicĺ
autenticĺ în viaˇa żi cultura popoarelor. „Sintezele
1 C. Rĺdulescu-Motru, Personalismul energetic, p. 115.
2 Ibidem, p. 244-245.
3 C. Rĺdulescu-Motru, Vocaˇia, factor hotĺrâtor în cultura
popoarelor, Ediˇie definitivĺ, Bucureżti, Casa Şcoalelor, 1935,
p. 99.
188 / Constantin Rĺdulescu-Motru
filosofice – sublinia Rĺdulescu-Motru – reprezintĺ forˇe
de propulsie în cultura fiecĺrei epoci... Fiecare popor
îżi face mândrie din faptul cĺ în producˇia sa culturalĺ
apar asemenea sinteze, fiindcĺ originalitatea żi
continuitatea de apariˇie a acestora dovedesc o energie
vitalĺ. Popoarele unitare żi tari sunt în acelażi timp
popoare cu bogatĺ creaˇie filosoficĺ“1.
Datĺ fiind aceastĺ posibilitate, devine iminentĺ
afirmarea originalitĺˇii żi depĺżirea practicii cliżeelor, a
transformĺrii unei culturi în simplu mediu de rezonanˇĺ
a ceea ce se petrece în „cultura universalĺ“. Câteva
formulĺri devin în acest sens extrem de semnificative:
„Metafizica este o activitate raˇionalĺ respectabilĺ, dar
numai atunci când se produce unde trebuie“; „sintezele
filosofice“ nu trebuie confundate cu „cliżeele filosofice“,
care „usucĺ din rĺdĺcini, ori pe unde ajung, seva creaˇiei
originale“, sunt „un simptom de boalĺ mintalĺ“.2
4. Prin ideea de bazĺ, ca żi prin configuraˇia sa,
demersul lui Rĺdulescu-Motru în conceperea esenˇei żi
funcˇiilor metafizicii se circumscrie unei gândiri
moderne de sorginte criticistĺ, dar resemnificatĺ în
contextul diferenˇierii żi al afirmĺrii żtiinˇelor umane
(începând cu psihologia żi mergând pe întreg palierul
disciplinelor privind omul, istoria, cultura żi creaˇia
umanĺ). El preia ideea din stadiul în care au adus-o
metafizicile postkantiene, îndeosebi „metafizica criticĺ“
żi „metafizica inductivĺ“ żi o resemnificĺ în funcˇie de
noua explicare a omului żi a culturii propusĺ de
instituirea „żtiinˇelor spiritului“ (Dilthey) żi de nevoile
personalizĺrii żi afirmĺrii noilor culturi.
Fĺrĺ dezvoltĺri prea largi, reˇinem atenˇia asupra
faptului cĺ punctul de vedere al tuturor acestor
1 Idem, Rostul filosofiei, p. 9.
2 Ibidem, p. 15, 16, 17.
PSIHOLOGIA POPORULUI ROMÂN / 189
metafizici este solidar cu urmĺtoarea concepere a
esenˇei metafizicii: metŁ din ceea ce în tradiˇia studierii
textelor Stagiritului s-a numit t¶ met¶ t¶ fusikŁ nu are
numai semnificaˇia unui „nume care vrea sĺ indice locul
problematicii de bazĺ a filosofiei, ordonarea exterioarĺ
a scrierilor (aristotelice – n.ns.)“, ci are „o semnificaˇie
de conˇinut, anume dincolo (trans.)“: astfel „«metafizicĺ»
înseamnĺ «desemnare pe linie de conˇinut żi
interpretare» a «filosofiei prime» prÓtŞ fulosofÖa, resp.
żtiinˇĺ despre suprasensibil“1.
Este de la sine înˇeles cĺ metafizicile moderne (aici
żi cea a „personalismului energetic“) nu mai dau acestui
„trans“ înˇelesul de „suprasensibil“ (în accepˇia
teologico-scolasticĺ sau cea a metafizicilor leibnizowolfiene,
care vizau un „inteligibil“, chiar transinteligibil),
ci îl semnificĺ în unitatea metafizicĺ- experienˇĺ,
proiectând „Absolutul“ nu ca „inteligibil“, ci ca
ireductibilul (în fond, valoricul ca formĺ a universalitĺˇii)
din unitatea fiecĺrui domeniu teoretic (unitatea unei
modelĺri ca teorie: a cunoażterii, a valorilor, a culturii
ż.a.), a fiecĺrui tip de experienˇĺ (żtiinˇificĺ, metafizicĺ,
religioasĺ, artisticĺ etc.). Tocmai de aceea se żi vorbeżte
în secolul nostru despre varietĺˇi żi tipuri ale experienˇei,
ca: „varietĺˇi ale experienˇei religioase“ (W. James);
„experienˇa moralĺ“ (Fr. Rauh); „experienˇa misticĺ“
(L. Lévy-Bruhl) żi (de ce nu?) „experienˇa metafizicĺ“
(J. Wahl).
Ąn fond, totul vine cumva dupĺ modelul: „gândire
prelogicĺ“ (Lévy-Bruhl); „gândire misticĺ“ (Schelling,
Cassirer); „pensée sauvage“ (Cl. Lévy-Strauss) ż.a. żi
poate tolera ideea cĺ modelarea domeniilor nu are loc
1 M. Heidegger, Die Grundbegriffe der Metaphysik.
Welt-Endlichkeit-Einsamkeit, în: Gesamtausgabe, II.
Ableitung, Bd. 29/30, Frankfurt a.M. V. Klostermann, 1983,
p. 56, 58.
190 / Constantin Rĺdulescu-Motru
sub specia unicĺ a raˇionalitĺˇii żtiinˇifice, ci are nevoie
żi de alte tipuri de raˇionalitate (e adevĺrat, funcˇionând
mai mult cu o „logicĺ a inimii“, cum s-ar spune,
urmându-l pe B. Pascal). Aża cum preciza J. Wahl, în
sintagma „experienˇĺ metafizicĺ“ nu trebuie sĺ vedem
neapĺrat „o alianˇĺ paradoxalĺ“; dupĺ cum avem
„experienˇa a ceea ce e dat empiric“, experienˇa
żtiinˇificĺ (experiment), „experienˇa în sensul kantian“,
„experienˇa ante-predicativului“ (Husserl), tot aża avem
żi o „experienˇĺ metafizicĺ“ diferitĺ de la un gânditor la
altul, dar żi având o structurĺ unitarĺ1.
Este, credem, acel „Gebietmetaphysik“2 din orice
domeniu (modelare a domeniului) żi, în ultimĺ instanˇĺ,
din modelarea la nivelul unitĺˇii prin limitĺ żi
necondiˇionat.
Acesta este contextul în care devine inteligibilĺ żi
metafizica lui Rĺdulescu-Motru. Tocmai în acest sens
îżi aflĺ deplina îndreptĺˇire marca specificĺ a cuprinderii
ideii de metafizicĺ (żi a problematicii ei) în metafizica
„personalismului energetic“ într-o concepˇie cu
semnificaˇie în contextul genezei żi proiectĺrii idealului
major al culturii naˇionale.
De altfel, ideea unitĺˇii dintre metafizicĺ żi
experienˇĺ nu e deloc strĺinĺ de acest context, de
nevoia de transcendere prin luare de atitudine żi
acˇiune, de obiectivarea prin muncĺ żi creaˇie,
fenomene structurale genezei personalitĺˇii żi
personalizĺrii culturilor în istoria timpurilor noi.
Conżtiinˇa acestei nevoi strĺbate întreaga operĺ
psihologicĺ żi metafizicĺ a ilustrului gĺnditor, aflându-żi
nu puˇine forme de expresie ce frizeazĺ exemplaritatea
1 J. Wahl, L’Expérience métaphysique, Paris, Flammarion,
1965, p. 5, 6, 12.
2 N. Hartmann, Grundzüge einer Metaphysik der Erkenntnis,
5. Aufl., Berlin, W. de Gruyter, 1965, p. 11.
PSIHOLOGIA POPORULUI ROMÂN / 191
aforismului żi a imperativelor acˇiunii. De pildĺ: „spiritul
nu intrĺ în activitate decât chemat de condiˇiile istorice
ale omenirii“; „omul de vocaˇie are o productivitate
originalĺ żi închinatĺ binelui social, cum nu o au ceilalˇi
oameni“, originalitate caracterizatĺ „printr-o izbitoare
«unitate de sine», pe care el însĺ o împreunĺ la un loc
cu un puternic sentiment de rĺspundere personalĺ“1.
5. Ideea de transcendere însĺżi trimite la tradiˇiile
metafizicii, în care termenul metŁ (însemnând „peste“
„dincolo de ceva“, „de cealaltĺ parte“) exprimĺ ideea de
depĺżire. La aceasta îndeamnĺ chiar modul de interogare,
care, vizând interogatul, face iminentĺ trecerea „dincolo
de t¶ fusikŁ“, adicĺ pune „problema metafizicĺ
fundamentalĺ“, metafizica devenind „sâmburele oricĺrei
filosofii“, iar „introducerea în metafizicĺ“ – „accesul la
chestionarea privind problema fundamentalĺ“2. Acest
„acces la“ – continuĺ Heidegger – „nu este un mers spre
ceva ce s-ar afla într-un anumit loc, ci trebuie sĺ trezeascĺ
żi sĺ producĺ interogarea însĺżi“3.
Ąn alˇi termeni, prin interogare metafizica vine ca
un comportament metafizic żi ia forma „experienˇei
metafizice“ (a celei tip, modelatĺ de specialist, dar żi a
luĺrii la cunożtinˇĺ żi a „trezirii“ unei asemenea
experienˇe de cĺtre fiecare), se propune nu doar ca
explicare, ci żi ca luare de atitudine żi valorizare. Ca
forma-filosofie (sau filosofia ca unitate între cunoażtere
żi valorizare), metafizica pune astfel nu numai o
problematicĺ umanĺ, ci pune żi sursa problematizĺrii
însĺżi (omul ca fiinˇĺ raˇionalĺ) sub semnul
problematizĺrii, al evaluĺrii żi proiectĺrii prin
1 C. Rĺdulescu-Motru, Vocaˇia, p. 63, 85, 89.
2 M. Heidegger, Einführung in der Metaphysik, 3. Aufl.,
Tübingen, M. Niemeyer. 1966, p. 12, 13, 15.
3 Ibidem, p. 15.
192 / Constantin Rĺdulescu-Motru
transcendere, al depĺżirii succesive a oricĺrui nivel de
realizare atins în istoria fapticĺ żi în creaˇia valoricĺ.
Ceea ce s-a numit „Necondiˇionatul“, „Absolutul“,
„Ireductibilul“ nu este astfel un dat absolut, ci se mutĺ
(prin cunoażtere żi luare de atitudine, valorizare) pe
mĺsura însĺżi a creżterii gradului de problematizare,
ceea ce żi permite în principiu un optimism (teoreticognoseologic
îndeosebi) żi, implicit, o angajare sub
semnul obiectivĺrii, al producerii personalitĺˇii, aża cum
spunea Rĺdulescu-Motru.
De fapt, metafizica „personalismului energetic“ dĺ
expresie unei înˇelegeri moderne a ceea ce înseamnĺ
o problemĺ metafizicĺ, ideii dupĺ care aceasta este „o
problemĺ ce ne pune în joc pe noi înżine żi totodatĺ
lumea“ żi, ca urmare, „în faˇa ei nu putem sĺ rĺmânem
indiferenˇi“1.
Rândurile urmĺtoare sunt grĺitoare pentru o
asemenea creżtere a importanˇei omului în raport cu
lumea, cu natura: „...nu contrar naturii, ci prin naturĺ
spre completarea naturii“; „prin apariˇia omului natura
îżi serveżte propria sa finalitate... Omul, dacĺ n-ar fi
apĺrut, evoluˇia naturii ar fi suferit un hiatus, żi este
cazul de a zice cĺ el ar fi trebuit sĺ fie inventat, pentru
a completa unitatea“2.
Cu vocaˇia sa de metafizician3, psihologul
Rĺdulescu-Motru nu numai cĺ înˇelegea, dar żi trĺia,
1 J. Wahl., op. cit., p. 12.
2 C. Rĺdulescu-Motru, Personalismul energetic, p. 112.
3 C. Rĺdulescu-Motru – preciza I. Brucĺr – „este prin vocaˇie
metafizician“. Aceastĺ vocaˇie el żi-a manifestat-o o datĺ cu
teza sa asupra filosofiei kantiene (Zur Entwicklung von Kant’s
Theorie der Naturkausalität, Leipzig, 1894), – „tezĺ care urma
sĺ arate direcˇia în care gândirea sa, raˇionalistĺ żi criticistĺ,
îżi va îndrepta nu numai cercetĺrile, ci żi preferinˇele“
(C. Rĺdulescu-Motru metafizician, în: Omagiu Profesorului
C. Rĺdulescu-Motru, „Revista de filosofie“, vol. XVII, 1932,
Societatea Românĺ de Filosofie, Bucureżti, p. 159-160).
PSIHOLOGIA POPORULUI ROMÂN / 193
1 Novalis, Die Lehrlinge zu Sais. Gedichte, Fragmente, hrsg.
von M. Kiessig, Stuttgart, Ph. Reclam Jun. 1978, p. 116
(“Cĺutĺm pretutindeni Necondiˇionatul, dar gĺsim totdeauna
numai lucruri“).
situa într-o „experienˇĺ metafizicĺ“ un paradox structural
gândirii umane, paradox pentru care romanticul
Novalis gĺsise cândva expresia exemplarĺ: „Wir suchen
überall das Unbedingte und finden immer nur Dinge“1.
Al. Boboc



===============

CONSTANTIN RĹDULESCU-MOTRU
PSIHOLOGIA POPORULUI ROM˘N
Colecˇia de studii żi eseuri
Redactor: Eugenia Petre
©Editura Paideia, 1999
Şos. Ştefan cel Mare nr. 2, sector 1
71216 Bucureżti, România
tel. : (00401) 210.45.93, fax: (00401) 210.69.87
Str. Bucur nr. 18, sector 4
Tel: (00401) 330.80.06
Descrierea CIP a Bibliotecii Naˇionale
RĹDULESCU-MOTRU, CONSTANTIN
Psihologia poporului român / Constantin Rĺdulescu -
Motru. - Bucureżti : Paideia, 1998
p. ; 17 cm. - (Colecˇia studii żi eseuri)
ISBN 973-9368-43-3
159.922.4(498)

PSIHOLOGIA
POPORULUI ROM˘N
CONSTANTIN RĹDULESCU-MOTRU
żI ALTE STUDII DE PSIHOLOGIE SOCIALĹ

Ediˇie îngrijitĺ de
ALEXANDRU BOBOC
PAIDEIA
Pentru o ediˇie cât mai accesibilĺ textul
ediˇiei de faˇĺ a fost transcris dupĺ normele
ortografice în vigoare, iar cele câteva erori
tipografice din textele de bazĺ au fost
îndreptate în mod tacit. (n.r.)
Motto:
„Ąn om este atâta realitate câtĺ
este în el energie de muncĺ“
(C. Rĺdulescu-Motru,
Personalismul energetic, 1928)
„Pânĺ la adânci bĺtrâneˇe, n-a încetat
sĺ cugete żi sĺ-żi punĺ probleme,
sĺ se adapteze spiritual tendinˇelor
epocii contemporane“
(M. Ralea, 8 martie 1957)
NOTĹ INTRODUCTIVĹ
Reprezentant de seamĺ al żcolii filosofice
româneżti (într-un fel, în spiritul lui T. Maiorescu putând
fi considerat chiar iniˇiator), gânditor cu formaˇie
enciclopedicĺ, savant, dar żi remarcabil dascĺl żi promotor
al noului în educaˇie żi învĺˇĺmânt, Constantin
RĹDULESCU-MOTRU (n. 2.02.1868 – m. 6.03.1957)
rĺmâne, orice s-ar spune, una dintre personalitĺˇile de
prim rang din istoria României moderne.
Continuând orientarea marilor nożtri cĺrturari spre
promovarea żi afirmarea valorilor culturii naˇionale,
autorul Personalismului energetic ajunge la o împlinire
teoreticĺ proprie, într-o concepˇie care preˇuieżte
totodatĺ faptul pozitiv żi exigenˇele raˇiunii, continuând
astfel îndemnul spre echilibru żi armonizarea valorilor
instituite prin criticismul kantian żi menite sĺ dea un
fundament dezvoltĺrilor teoretico-metodologice constructive,
dar care sĺ constituie în acelażi timp matricea
unei filosofii activiste, finalizatĺ într-o teorie a vocaˇiei,
cu rol hotĺrâtor „în cultura popoarelor“. Cĺci „vocaˇia“
este o chemare, iar „omul de vocaˇie are o
productivitate originalĺ żi închinatĺ binelui social, cum
nu o au ceilalˇi oameni“; mai mult, omul de vocaˇie
este „acela care corespunde pĺmântului pe care
trĺieżte“ żi care „gĺseżte în muncĺ întregirea lui idealĺ“.
„Personalismul energetic“ żi întregirea lui în teoria
vocaˇiei au la bazĺ o cercetare psihologicĺ temeinicĺ,
8 / Constantin Rĺdulescu-Motru
finalizatĺ în scris cu mânĺ de maestru în formularea
unei concepˇii psihologice moderne, înˇeleasĺ ca
unitate între teoria psihologicĺ żi analiza unor fenomene
concrete ce aparˇin studiilor de psihologie socialĺ.
Ąn acest sens, psihologia persoanei żi concepˇia
asupra personalitĺˇii îżi aflĺ o ilustrare într-un studiu
avizat al psihologiei poporului român żi al civilizaˇiei
române moderne. Alĺturi de scrierile de psihologie żi
de filosofie, micile studii consacrate acestor teme se
dovedesc astĺzi de mare actualitate. Cĺci realizarea
„omului de vocaˇie“ trebuie sĺ aibĺ loc în colectivitĺˇi
moderne bine structurate, ale cĺror forme superioare
sunt, fĺrĺ doar żi poate, popoarele, naˇiunile. Tocmai
pentru aceasta (sublinia ilustrul psiholog żi filosof în:
Vocaˇia. Factor hotĺrâtor în cultura popoarelor, 1935),
vocaˇia „se aratĺ atunci când ea este cerutĺ de instinctul
de conservare a unui popor; ea este o manifestare a
energiei poporului întreg... este o canalizare a energiei
poporului, żi, prin canalizare, ea este, în acelażi timp,
o valorificare“.
Fĺrĺ a încerca aici o caracterizare a concepˇiei lui
Rĺdulescu-Motru (a se vedea „Postfaˇa“, cu trimiterile
bibliografice necesare), menˇionĺm cĺ lectura studiilor
ce urmeazĺ nu poate fi decât instructivĺ żi plinĺ de
îndemnuri cĺtre formarea unei conżtiinˇe critice żi, în
genere, a spiritului de discernĺmânt, bazat pe realism
żi obiectivitate... Fĺrĺ sĺ colorĺm nota criticĺ (pânĺ la
criticism, pe alocuri!), nu putem sĺ nu observĺm
valoarea de excepˇie, venitĺ de aceastĺ datĺ prin analiza
psihologicĺ a obiceiurilor żi a mentalitĺˇilor, nu prin
satirĺ (sau alte forme literare, exemplare fiind, în acest
sens, comediile lui Caragiale!), ci, prin formulĺri precum
cele din Sufletul neamului nostru, calitĺˇi żi defecte.
Şi, fĺrĺ a duce mai departe gândul, sĺ recomandĺm
żi volumele sub genericul: C. Rĺdulescu-Motru, Revizuiri
żi adĺugiri 1944 (Ed. „Floarea Darurilor“, 1996), în care
PSIHOLOGIA POPORULUI ROMÂN / 9
descrierea vieˇii prilejuieżte precizĺri de mare
semnificaˇie teoreticĺ żi totodatĺ analize de psihologie
a poporului român.
Câteva citate (din vol. II) nu sunt de prisos... astĺzi:
„Este în lumea politicienilor nożtri o manie de a
considera ˇara ca un bun al lor propriu asupra cĺruia
pot face tranzacˇii“ (p. 96); „Lipsa de prevedere, care
caracterizeazĺ opera noastrĺ legislativĺ, se întinde peste
tot, pânĺ la cele mai neînsemnate mĺsuri administrative“
(p. 165); „nu apare ceva pe lume de naturĺ
użoarĺ, idei metafizice, speculaˇii mistice, żcoli
literare sau artistice de originalitate dubioasĺ, care
sĺ nu aibĺ numaidecât admiratori żi imitatori în
România“ (p. 250-251). Şi totużi, o consolare: „Firea
românului nu este leneżĺ: este însĺ iubitoare de
ocupaˇie variatĺ“ (p. 250).
Dincolo de orice dezvoltĺri, sĺ reˇinem preocuparea
centralĺ a marelui filosof, a cĺrui participare la afirmarea
culturii române moderne acoperĺ aproape o jumĺtate
de veac: „Singurul rost pe care-l mai vĺd activitĺˇii mele
viitoare este pe terenul żtiinˇei: sĺ ajut la extinderea
spiritului żtiinˇific în România“ (p. 250, la 25 iulie 1944).
Este crezul unei vieˇi închinate adevĺrului żi binelui, o
viaˇĺ pilduitoare pentru generaˇia de azi żi pentru
generaˇiile de mâine!
Studiile oferite aici, în esenˇĺ analize
psiho-sociologice desfĺżurate în lumina creaˇiei
teoretice (în psihologie żi filosofie) a lui
Rĺdulescu-Motru, oglindesc preocuparea sa pentru
cunoażterea specificului spiritualitĺˇii noastre żi al
culturii româneżti, pentru afirmarea personalitĺˇii
acesteia în contextul istoriei universale.
Faptul cĺ ele au fost publicate cândva în revistele
vremii, majoritatea chiar în cele iniˇiate żi conduse de
ilustrul gânditor żi om de culturĺ, este el însużi relevant
pentru stilul de lucru żi pentru modelul de viaˇĺ pe care
10 / Constantin Rĺdulescu-Motru
l-a urmat. Aża cum preciza Nicolae Bagdasar (în textul
din Portrete, prezent în „Anexĺ“), „gata sĺ accepte orice
iniˇiativĺ żi sĺ sprijine orice acˇiune de culturĺ pe care
le considera necesare żi utile, el nu ezita sĺ ajute cu
sfatul, cu colaborarea żtiinˇificĺ, cu intervenˇia la locul
de drept, acolo unde era nevoie de fonduri... Aża se
explicĺ de ce el a fost director al atâtor periodice...
faptul cĺ un periodic apĺrea sub direcˇia sau patronajul
sĺu constituia un gir, un factor moral de prim ordin
pentru cititori. Ąn aceastĺ privinˇĺ, el a dat dovadĺ de o
energie, de o tenacitate cu adevĺrat exemplare“1.
Ąn loc de orice încheiere, s-ar potrivi aici, credem,
cuvintele lui Rĺdulescu-Motru, prilejuite de un studiu
Despre bĺtrâneˇe“2 (semnalat cu data: 31.12.1952):
„Ąnainte de 1927, activitatea mea era condusĺ de spirit
curat didactic, constând în expunerea obiectivĺ a
cunożtinˇelor filosofice împrumutate din cultura Europei
de Apus, iar dupĺ 1927, cu vârsta bĺtrâneˇii, activitatea
mea a evoluat, luând caracterul unui apostolat în spiritul
etnicului românesc“.
1 Pentru ilustrare, vol.: Omagiu Profesorului C. Rĺdulescu-Motru,
în „Revista de filosofie“, vol. XVII (1932), Societatea
Românĺ de Filosofie, p. 36-65 – o amplĺ bibliografie sub
genericul „Opera D-lui Profesor C. Rĺdulescu-Motru“, alcĺtuitĺ
de C. Vlĺdescu-Rĺcoasa. Pentru completare: N. Bagdasar,
Istoria filosofiei româneżti, în: Istoria filosofiei moderne, vol.
V (1941), Societatea Românĺ de Filosofie (reluare în:
Scrieri, Ed. Eminescu, 1988); Istoria filosofiei româneżti
(red. D. Ghiże/M. Gogoneaˇĺ), Ed. Academiei, vol. II (1980);
„Revista de filosofie“, nr. 2(1992) żi nr. 2(1994), grupaj de
studii despre Rĺdulescu-Motru.
2 Din tradiˇiile medicinei żi ale educaˇiei sanitare (red. dr.
G. Brĺtescu), Ed. Medicalĺ, 1978, p. 525-542. (Autorul are
în vedere anul apariˇiei cĺrˇii Personalismul energetic).

No comments:

Post a Comment

sau trimite comentariul tau la scanave@yahoo.com