Monday, June 11, 2012

Psihologia poporului roman / 02


PSIHOLOGIA POPORULUI ROMÂN*
II I
Psihologia socialĺ are drept scop sĺ determine żi
sĺ explice însużirile sufleteżti ale unei populaˇii.
Ąnsużirile sufleteżti ale unei populaˇii sunt condiˇionate
de trei factori principali: de fondul biologic ereditar al
populaˇiei, de mediul geografic żi de caracterele
instituˇionale dobândite de populaˇie în timpul evoluˇiei
sale istorice.
Ąn fondul biologic ereditar sunt cuprinse dispoziˇiile
organice, cu care indivizii, care compun populaˇia, vin
pe lume; dispoziˇii care reglementeazĺ în mod direct
funcˇiunile vieˇii vegetative ale populaˇiei żi prin acestea,
apoi, indirect, pe acelea ale vieˇii sufleteżti. Ąn acest
fond biologic ereditar ceea ce intereseazĺ sunt
dispoziˇiile deficiente żi patogene, care scapĺ de sub
influenˇa oricĺrei educaˇii. Normalul, intereseazĺ mai
puˇin, fiindcĺ el este dirijabil. Anormalul, adicĺ
dispoziˇiile bolnĺvicioase, creeazĺ piedici żi fatalitĺˇi
pe care nici o putere nu le poate înlĺtura.
Ąn mediul geografic intrĺ toate formele de energie
care înconjoarĺ żi provoacĺ reacˇii în sufletul populaˇiei:
clima, natura solului; posibilitĺˇile de producˇie pe
terenul muncii; flora żi fauna; natura graniˇelor etc.
Ąn sfârżit, în caracterele instituˇionale sunt cuprinse
manifestĺrile tipice de naturĺ spiritualĺ. Ele sunt diferite
de acelea provocate de fondul biologic ereditar żi de
mediul geografic; sunt manifestĺri aparˇinând
experienˇei istorice a populaˇiei, care prin tradiˇie se
repetĺ în mod constant în decursul unei lungi durate
de timp. Ąn numĺrul acestora sunt: vorbirea, obiceiurile
morale żi juridice, concepˇiile preferate în preˇuirea
lumii żi a vieˇii; trĺsĺturile naˇionale.
Actualitatea sufleteascĺ a unei populaˇii este
condiˇionatĺ de câteżitrei aceżti factori. Dar nu într-o
mĺsurĺ egalĺ. Populaˇiile cu trecut istoric, în sufletul
cĺrora caracterele instituˇionale au ajuns la o
consistenˇĺ puternicĺ, îżi au actualitatea sufleteascĺ,
în primul rând, influenˇatĺ de caractere instituˇionale
żi numai în al doilea rând de ceilalˇi factori. Fondul
biologic ereditar żi mediul geografic stĺpânesc sufletul
populaˇiilor tinere, care sunt fĺrĺ trecut istoric żi fĺrĺ
puternice caractere instituˇionale. Ąntre cei trei factori
existĺ ażadar, în ceea ce priveżte influenˇa lor, o
contrarietate. La populaˇiile cu instituˇii spirituale
inconsistente, influenˇa factorului ereditar żi a mediului
geografic sunt covârżitoare. La care, dimpotrivĺ,
instituˇiile spirituale sunt puternice, influenˇele celorlalˇi
factori sunt reduse. Spiritualitatea este ca o armĺturĺ
de izolare. Ea dĺ posibilitatea unor populaˇii sĺ-żi
croiascĺ un destin propriu, emancipat de sub jugul biologic
żi geografic al condiˇiilor lor de viaˇĺ. Populaˇiile
capabile de asemenea instituˇii spirituale sunt
popoarele de culturĺ naˇionalĺ, adicĺ, sunt popoarele
creatoare de originalitate sufleteascĺ în istoria omenirii.
Nu toate populaˇiile sunt capabile de culturĺ naˇionalĺ.
Spiritualitatea nu este un produs al timpului. Sunt populaˇii
care trĺiesc mii de ani fĺrĺ ca în sufletul lor sĺ prindĺ
rĺdĺcini caracterele instituˇionale. Ele trĺiesc într-o
veżnicĺ copilĺrie, având sufletul stĺpânit când de
influenˇa ereditĺˇii biologice, când de influenˇa mediului
geografic. Populaˇiile care se ridicĺ la o culturĺ naˇionalĺ
au în ele particularitatea de a-żi cristaliza experienˇa
istoricĺ în instituˇii de naturĺ spiritualĺ, instituˇii care,
o datĺ înrĺdĺcinate, preiau conducerea vieˇii lor
sufleteżti. Populaˇiile acestea reużesc sĺ dirijeze, dupĺ
normele dictate de voinˇa lor, atât manifestĺrile care
stau sub influenˇa factorului ereditar, cât żi manifestĺrile
de sub influenˇa factorului geografic.
Prin urmare, psihologia socialĺ, care are drept
obiect studiul vieˇii sufleteżti a organismelor sociale,
se gĺseżte, dupĺ populaˇie, înaintea unei vieˇi sufleteżti
deosebite. Când studiazĺ sufletul unei populaˇii lipsite
de o armĺturĺ spiritualĺ, obiectul ei se reduce la
studierea manifestĺrilor sufleteżti simple, pe jumĺtate
biologice. Ąn cazul acesta, nelegând de sufletul
populaˇiei o finalitate spiritualĺ proprie, ea rĺmâne pe
planul reacˇiilor sufleteżti condiˇionate de factorul
ereditar żi de mediul geografic. Populaˇiile de sĺlbatici,
bunĺoarĺ, aproape cĺ nu prezintĺ psihologiei sociale
ceva interesant pentru cercetare; ele sunt de preferinˇĺ
obiect de studiu pentru etnografie żi sociologie.
Ąn cazul în care psihologia socialĺ are sĺ cerceteze
sufletul unor populaˇii cu trecut istoric żi cu instituˇii
spirituale bine înrĺdĺcinate, atunci obiectul sĺu este
cu totul schimbat. Sufletul acestor din urmĺ populaˇii
are într-însul realitĺˇi suprabiologice, care trebuie explicate
pe planul unei finalitĺˇi spirituale. Şi ceea ce
este mai anevoios: nu pe planul aceleiażi finalitĺˇi
spirituale pentru toate populaˇiile, ci pe planul unei
finalitĺˇi speciale pentru fiecare populaˇie în parte.
Acesta este cazul populaˇiilor pe care le numim popoare
culte, sau naˇiuni creatoare de originalitate sufleteascĺ.
Dacĺ la cercetarea sufletului pe care îl au populaˇiile
sĺlbatice obiectul psihologiei sociale aproape cĺ este
inexistent sau se confundĺ cu obiectul altor żtiinˇe, la
cercetarea sufletului pe care îl au popoarele culte,
obiectul psihologiei sociale nu numai cĺ este existent,
dar el se multiplicĺ dupĺ numĺrul acestor popoare;
avem nu o singurĺ psihologie socialĺ pentru toate
popoarele culte, ci psihologii sociale diferite: psihologia
socialĺ a poporului englez, psihologia socialĺ a
poporului francez, psihologia socialĺ a poporului
german żi aża pentru fiecare popor cult în parte. Ceea
ce este o realitate sufleteascĺ în sufletul unui popor nu
este żi în sufletul altui popor. Fiecare popor cult îżi are
structura żi evoluˇia sufleteascĺ proprii sieżi; îżi are
destinul sĺu.
Aceste consideraˇii fac sĺ întrevedem dificultĺˇile
care însoˇesc cercetĺrile de psihologie socialĺ. Cu cât
un popor are o culturĺ mai veche żi mai originalĺ, cu
atât żtiinˇa despre sufletul sĺu are de cercetat un obiect
mai special, mai singular. Datele statistice żi
experimentale pe care se fundeazĺ psihologia socialĺ
a unui popor nu pot fi utilizate la psihologia socialĺ a
altui popor, fiindcĺ spiritualitatea fiecĺrui popor e de
sine stĺtĺtoare żi aceastĺ spiritualitate trebuie mai întâi
înˇeleasĺ, pentru a putea în urmĺ interpreta datele pe
care le dau statistica żi experienˇa. Cu alte cuvinte,
żtiinˇa psihologiei sociale nu este o żtiinˇĺ liberĺ, în
înˇelesul cĺ ea îżi adunĺ cunożtinˇele clĺdind numai pe
baza postulatelor logicii, ci ea se subordoneazĺ de la
început finalitĺˇii spirituale în care se desfĺżoarĺ istoria
poporului la care se aplicĺ; ea depinde de idealul pe
care îl urmĺreżte poporul, care îi constituie obiectul1.
1 Aceastĺ dependenˇĺ de ideal o gĺsim la toate żtiinˇele, afarĺ
de cele matematice, dupĺ filosofia naˇional-socialistĺ,
împĺrtĺżitĺ de guvernanˇii de astĺzi ai Germaniei (comp.
Das national-sozialistische Deutschland und die
Wissenschaft. Heidelberger Reden von Reichsminister Rust
und Professor E. Krieck, 1936).
La popoarele cu culturĺ veche żi originalĺ
dificultĺˇile acestea se pot în parte birui prin lumina pe
care o rĺspândeżte idealul lor, care este bine prins în
instituˇiile pe care le-a inspirat. La popoarele cu o culturĺ
mai nouĺ żi nu atât de originalĺ, dificultĺˇile rĺmân mari.
Aproape de nebiruit. Acesta este cazul psihologiei
sociale a poporului român.
Oricâte date statistice żi observaˇii scoase din
experienˇĺ am avea strânse asupra vieˇii sufleteżti a
poporului român, întrucât lipseżte conżtiinˇa clarĺ a
finalitĺˇii spirituale a acestei vieˇi, interpretarea datelor
se va face în mod nesigur. Datele pot cel mult sĺ justifice
o finalitate spiritualĺ dezvĺluitĺ prin instituˇii precise żi
desĺvârżite, dar când aceastĺ finalitate nu este
dezvĺluitĺ, sau este dezvĺluitĺ în mod nebulos żi
fragmentar, atunci ele pot servi cel mult ca indicii
supuse discuˇiei. Conżtiinˇa poporului român are pânĺ
acum despre finalitatea spiritualitĺˇii sale numai indicii
żi încĺ indicii vagi.

No comments:

Post a Comment

sau trimite comentariul tau la scanave@yahoo.com