Psihologia poporului roman / 05

IV

Caracteristicile sufleteżti despre care am vorbit

pânĺ aici sunt condiˇionate în mod direct de factorul

ereditar żi în mod indirect de cel geografic. Pentru a le

defini pe amândouĺ în mod precis, ar trebui sĺ avem

date statistice sprijinite pe numeroase mĺsurĺtori

antropologice żi psihologice, care, din nefericire,

lipsesc. De abia de doi, trei ani s-a introdus żi în żcolile

noastre primare żi secundare fiża individualitĺˇii

elevului, din care avem câteva date privitoare la tipul

psihologic românesc, date însĺ cu totul insuficiente

pentru scopul nostru. Pentru precizarea individualismului

românesc, ne-ar fi de folos mĺsurĺtori care

sĺ se raporteze la evoluˇia personalitĺˇii żi în special

acelea care ar indica procentul celor egocentrici. De

asemenea de mare folos ar fi mĺsurĺtorile care stabilesc

proporˇia supranormalilor, normalilor żi subnormalilor

în colectivul românesc. Nu avem nici de unele, nici de

altele. Singurele date statistice pe care le avem żi le

putem folosi pentru scopul nostru sunt datele privitoare

la raportul dintre numĺrul elevilor care se înscriu în

żcoli żi numĺrul elevilor care absolvĺ żcoala. Acest

raport este uimitor. Interpretarea lui ne duce la

constatarea cĺ sufletul românesc, într-o chestiune aża

de serioasĺ cum este aceea a educaˇiei, se manifestĺ

într-un mod excesiv de subiectiv. Cea mai micĺ greutate

ivitĺ în calea educaˇiei este motiv de întrerupere. Marea

majoritate a elevilor nożtri nu ajung sĺ practice carierele

pe care le indicĺ titulatura żcolilor în care ei au pornit

sĺ se înscrie, ci practicĺ ceea ce improvizaˇia le-a dĺruit.

Aceasta se poate vedea din urmĺtoarele date

statistice pe care le împrumutĺm din cartea d-lui Iosif

I. Gabrea: Şcoala româneascĺ, structura żi politica ei,

1931-1932; Tipografia Torouˇiu, Bucureżti.

Rĺmânerea pe drum, adicĺ pĺrĺsirea żcolii înainte

de absolvire, începe de la învĺˇĺmântul primar. Ąn cel

rural mai mult decât în cel urban.

Ąntre anii 1921/1932 au fost înscriżi în medie anualĺ

în żcolile rurale (żcolile au fost 11 104 în 1921/

1922 żi 13 777 în 1931/1932) un numĺr de elevi

între 1 245 914 żi 1 795 037. Am avut astfel în timpul

acestor zece ani un numĺr de aproximativ 16 000 000

înscriżi. Dintre aceżtia au absolvit aproximativ numai

730 000. Ąn medie anualĺ 70 000. Pentru aceżti 70 000

absolvenˇi anuali, am întreˇinut în medie anualĺ 25 000

de învĺˇĺtori.

Ąn żcolile urbane, situaˇia este ceva mai bunĺ,

dar fĺrĺ sĺ se depĺrteze prea mult. Aici, în aceiażi

ani, am avut 2 270 000 elevi înscriżi, dintre care au

absolvit 174 000. Aceste żcoli sunt în numĺr de

aproximativ 1 000 żi au peste 3 500 învĺˇĺtori.

Şcolile primare însĺ nu preparĺ pentru cariere practice,

ci ele dau o culturĺ elementarĺ. Asupra lor nu

trebuie insistat. Totużi disproporˇia dintre numĺrul

elevilor înscriżi żi cel al elevilor absolvenˇi este o

indicaˇie preˇioasĺ chiar mĺrginitĺ la żcoala primarĺ.

Improvizaˇia începe de jos.

Dĺm, dupĺ acelażi autor, datele statistice asupra

aceluiażi raport, constatat la żcolile celelalte: secundare,

normale, profesionale, superioare etc.

Ąn cursul anilor 1921/1932, au fost înscriżi în żcoala

secundarĺ de stat (żcoli medii, gimnazii, licee de bĺieˇi

żi fete) un numĺr de 1 243 911 elevi. Au absolvit în

cursul acestor ani aproximativ numai 95 000.

La învĺˇĺmântul secundar particular, acelażi raport:

1 395 918 înscriżi, 107 250 absolvenˇi.

Am socotit la învĺˇĺmântul secundar, ca absolvenˇi,

pe elevii care au terminat ultima clasĺ de liceu, iar nu

pe bacalaureaˇi, cĺci dacĺ ar fi fost sĺ considerĺm pe

bacalaureaˇi, disproporˇia ar fi fost mai mare. Din

absolvenˇii ultimei clase care se prezintĺ la bacalaureat

reużesc de abia jumĺtate.

Sĺ urmĺrim datele statistice mai departe, żi anume

la żcolile care se leagĺ direct cu carierele practice.

Situaˇia nu devine mai bunĺ.

La żcolile normale de învĺˇĺtori żi învĺˇĺtoare, care

sunt żcoli de specializare profesionalĺ, s-au înscris în

cursul anilor 1921/1932 un numĺr de 238 654 de elevi.

Au absolvit cu diplomĺ 29 748.

Ąn seminariile teologice, żcoli de purĺ pregĺtire

profesionalĺ, s-au înscris, în cursul acelorażi ani,

49 812 elevi żi au absolvit cu diplomĺ 4 860.

La liceele militare, în aceiażi ani: 20 612 înscriżi;

3 238, absolvenˇi.

Ąn învĺˇĺmântul profesional żi menajer pentru fete,

s-au înscris în cursul anilor 1921/1932 un numĺr de

119 373 eleve; au absolvit 7 587.

PSIHOLOGIA POPORULUI ROMÂN / 23

Ąn învĺˇĺmântul comercial, s-au înscris în cursul

anilor 1921/1932, la żcolile de stat, un numĺr de

204 066 de elevi; au absolvit: 30 712.

Ąn învĺˇĺmântul meseriilor, pe aceeażi perioadĺ,

s-au înscris 142 053 elevi; au absolvit 18 431, adicĺ în

medie câte 1 800-2 000 de absolvenˇi pe an, la un

numĺr cam tot atât de profesori. Câˇi profesori atâˇi

absolvenˇi au dat żcolile noastre comerciale între anii

1921-1932.

Ąn sfârżit, în învĺˇĺmântul superior, universitar żi

tehnic, disproporˇia este catastrofalĺ, cĺ aici ar fi de

presupus cĺ situaˇia n-are sĺ mai fie aceeażi. Un tânĺr

ajuns sĺ se înscrie într-o facultate de drept, de żtiinˇĺ,

de medicinĺ, de litere etc., sau într-o żcoalĺ politehnicĺ,

sau într-o academie de înalte żtiinˇe comerciale, se

presupune cĺ nu mai merge la întâmplare; el

candideazĺ la o carierĺ bine definitĺ, în vederea cĺreia

a fost selecˇionat prin żcolile prin care a trecut pânĺ

aici żi vrea o carierĺ pentru care se simte cu tragere de

inimĺ.

Cu toate acestea situaˇia este aceeażi.

La Facultatea de Drept au fost înscriżi, în perioada

anilor 1921/1932, un numĺr de 122 035 de studenˇi.

Au ieżit licenˇiaˇi: 8 673.

Ąn aceeażi perioadĺ, la Facultatea de Ştiinˇe, s-au

înscris 40 620 żi au ieżit licenˇiaˇi 2 875.

La Facultatea de Medicinĺ: înscriżi 31 759, iar

absolvenˇi doctori 3 852.

La Facultatea de Litere, 58 353 înscriżi; 5 232

licenˇiaˇi.

La żcolile superioare politehnice, în aceeażi

perioadĺ de ani, 11 579 înscriżi; 1 588 absolvenˇi.

La Academia de Ąnalte Studii Comerciale din

Bucureżti, gĺsim în studiul domnului C. Kiriˇescu

Problema educaˇiei dirijate (Institutul Social Român,

1937) urmĺtoarele date pentru ultimii ani (1930-1934):

24 / Constantin Rĺdulescu-Motru

media anualĺ: 3 400 înscriżi żi 250 licenˇiaˇi. La Cluj,

faˇĺ de 931 înscriżi, în 1934, numai 42 licenˇiaˇi.

Ąn cauzele care produc aceastĺ disproporˇie dintre

numĺrul celor înscriżi żi numĺrul celor absolvenˇi, este

logic sĺ enumerĺm cazurile de mortalitate, precum żi

dificultĺˇile economice pe care elevii au avut sĺ le

învingĺ în susˇinerea lor la żcoalĺ; totużi, oricât de mare

ar fi partea ce se cuvine acestor cauze, rĺmâne destul

de importantĺ partea ce se cuvine a fi atribuitĺ

dispoziˇiilor înnĺscute, sau provocate de înnoirea

organizĺrii statului, în sufletul românesc. Ąn preocupĺrile

acestui suflet, constatĺm cĺ alegerea unei cariere joacĺ

un rol puˇin important. Aceastĺ constatare se explicĺ

prin nepotrivirea dintre sufletul românesc żi sufletul

burghez. Sufletul românesc se adapteazĺ la instituˇiile

statului sĺu, instituˇii imitate dupĺ acelea ale popoarelor

din Apus, numai prin atitudini subiective żi improvizate.

El nu trĺieżte în spiritualitatea sa proprie.