Monday, June 11, 2012

Psihologia poporului roman / 04


III
O caracteristicĺ a sufletului românesc, care se
poate constata iarĺżi de la o primĺ privire comparativĺ,
este neperseverenˇa la lucrul început. Românul este
greu pânĺ se apucĺ de ceva, cĺ de lĺsat se lasĺ użor,
zice un scriitor popular.1 Activitatea românului o
comparĺ mulˇi cu un foc de paie. Ąn Apus, omul se
înfige adânc cu munca sa în naturĺ; românul rĺmâne
la suprafaˇĺ. Omul din Apus face opere durabile, pe
când românul improvizeazĺ. Şi cu toate acestea, tot
despre român se afirmĺ, cu aceeażi dreptate, cĺ este
îndelung rĺbdĺtor, cĺ este conservator żi tradiˇionalist.
Cum se împacĺ aceste caracteristici, care sunt opuse?
Cine este fĺrĺ perseverenˇĺ este żi fĺrĺ rĺbdare. Cine
improvizeazĺ nu este conservator.
Sĺ examinĺm mai de aproape neperseverenˇa la
lucru. Ea este în adevĺr realĺ la român, dar cu condiˇia
sĺ nu o extindem la orice fel de lucru. Sunt lucruri pe
care românul le începe cu greu żi le lasĺ użor, dar sunt
lucruri pe care românul, dacĺ le începe, nu le mai lasĺ
niciodatĺ. Un român proprietar de pĺmânt este cel mai
perseverent muncitor agricol. Fie câżtigul lui cât de mic,
el nu se îndurĺ sĺ-żi pĺrĺseascĺ ogorul. Aceastĺ
perseverenˇĺ a muncitorului român de a nu se despĺrˇi
de lotul sĺu de pĺmânt chiar când lotul este mic żi nu-i
asigurĺ subzistenˇa este, pentru propĺżirea economiei
naˇionale, o piedicĺ serioasĺ, dupĺ pĺrerea unora.
Alĺturi de perseverenˇĺ la lucrul din agriculturĺ, s-ar
mai putea cita żi alte cazuri de perseverenˇĺ la populaˇia
româneascĺ. Este drept însĺ cĺ astĺzi aceste cazuri sunt
mai puˇin numeroase ca în trecut. Ąn trecutul românesc,
chiar cel mai apropiat, se întâlnesc regiuni întregi dedate
la ocupaˇii profesionale continuate din tatĺ în fiu. Cum
erau satele de agricultori, erau sate de pescari, rotari,
ciobani, cĺruˇażi, viticultori etc., care în majoritatea
locuitorilor lor nu schimbau de ocupaˇie. Aża cum
îmbrĺcĺmintea era fixatĺ pe regiuni żi nimeni nu avea
curajul sĺ o modifice, aża era żi cu felul de muncĺ. Un
bĺnĺˇean, un ungurean, un muntean, un moldovean
etc. nu erau în trecutul nostru simple denumiri
geografice, ci erau caracterizĺri de port żi de ocupaˇie;
erau tipuri sociale.
Neperseverenˇa la lucru żi-a fĺcut apariˇia de-abia
în secolul al 19-lea, deodatĺ cu înnoirea organizaˇiei
statului român. Aceste înnoiri de organizare au deschis
drum mulˇimii de politicieni żi de slujbażi la stat. S-au
fĺcut, din „politicĺ“ żi din „slujbĺ“, profesiuni de muncĺ
użoarĺ, care în scurtĺ vreme au concurat cu succes pe
toate celelalte profesiuni. Politicienilor żi slujbażilor le
trebuia însĺ o specialitate. Pe aceasta nu le-o putea
impune tradiˇia statului român, care tocmai se înnoia.
Specialitatea trebuia organizatĺ prin imitaˇie dupĺ alte
state strĺine. Astfel începe epoca improvizaˇiilor
profesionale. Pentru a-żi gĺsi o întrebuinˇare żi deci o
justificare la plata pe care żi-o lua din bugetul statului,
doritorul de politicĺ żi de slujbĺ trebuia el însużi sĺ-żi
defineascĺ rostul activitĺˇii. El nu putea sĺ facĺ aceasta
mai bine decât invocând ceea ce se face aiurea. Aża se
face în Franˇa, deci aża trebuie sĺ se facĺ żi în România.
Perseverenˇa la lucru se susˇine la toate popoarele
printr-un singur mijloc. Prin selecˇia candidaˇilor la
profesiune. Selecˇia s-a operat în trecut prin tradiˇia de
familie. Astĺzi ea se opereazĺ prin voinˇĺ, în mod
raˇional. Unde profesiunile se ocupĺ fĺrĺ selecˇie, avem
neperseverenˇĺ la lucru.
La noi, acesta a fost cazul. Cele mai râvnite
profesiuni, slujbele de stat, s-au ocupat fĺrĺ selecˇie,
pentru motivul cĺ ele, în cea mai mare parte, erau
improvizaˇii sugerate de ceea ce se fĺcea aiurea în
Europa. Improvizaˇiile au trebuit sĺ sufere apoi
corectĺri, adicĺ improvizaˇii au trebuit sĺ schimbe din
ocupaˇii. Cum slujbele la stat erau cele mai dorite dintre
profesiuni, este użor de înˇeles pentru ce neperseveren
ˇa s-a lĺˇit în munca româneascĺ.
Gĺsim ażadar żi la aceastĺ caracteristicĺ ceea ce
am gĺsit mai înainte la individualism. O nepotrivire între
factorul ereditar żi factorul instituˇional. Românul este,
prin natura sa ereditarĺ, perseverent la lucru, cum este
żi rĺbdĺtor, conservator, tradiˇionalist, dar aceastĺ
naturĺ ereditarĺ a lui a fost pervertitĺ de o greżitĺ viaˇĺ
instituˇionalĺ, imitatĺ dupĺ strĺini. El este neperseverent
fiindcĺ instituˇiile statului l-au obligat la improvizaˇii.

No comments:

Post a Comment

sau trimite comentariul tau la scanave@yahoo.com