Psihologia poporului roman / 03

II

Cu aceste rezerve ne propunem sĺ schiˇĺm în

rândurile de mai jos câteva date privitoare la însużirile

sufleteżti ale poporului român, sub latura vieˇii sale

sociale żi economice.

Aceste date sunt obˇinute, în cea mai mare parte,

prin compararea manifestĺrilor sufleteżti obiżnuite

românului cu acelea pe care le gĺsim la popoarele culte

apusene. Aceastĺ comparare s-ar fi putut face żi cu

manifestĺrile sufleteżti ale popoarelor învecinate

românului żi aceasta ar fi fost poate de recomandat;

am preferat-o totużi pe cealaltĺ, fiindcĺ aceasta se poate

face pe baza unui material mai precis żi mai controlabil.

Ąn afarĺ de aceasta, cum în viaˇa socialĺ żi economicĺ

a poporului român a existat, în timpul din urmĺ mai

ales, tendinˇa de a se imita instituˇiile din Apus,

compararea aleasĺ de noi are avantajul de a ilustra

tocmai, în perspectiva acestei tendinˇe de imitare, unele

din cele mai caracteristice dispoziˇii ale sufletului

românesc.

Datele noastre sunt ażadar, cu precĺdere,

dobândite prin metoda comparativĺ.

Ąncepem cu acelea care se impun de la prima

privire.

Ąntre acestea: individualismul sufletului românesc

faˇĺ de individualismul popoarelor culte apusene.

Despre individualismul românesc s-a vorbit adeseori.

Unii au fĺcut dintr-însul principala trĺsĺturĺ

caracteristicĺ a românului. Românului nu-i place

tovĺrĺżia. El vrea sĺ fie de capul lui. Stĺpân absolut la

el în casĺ. Cu o pĺrticicĺ de proprietate cât de micĺ,

dar care sĺ fie a lui. Din aceastĺ cauzĺ el înclinĺ puˇin

spre anarhie. Acest individualism românesc însĺ nu

implicĺ spiritul de iniˇiativĺ în viaˇa economicĺ żi prea

puˇin spiritul de independenˇĺ în viaˇa politicĺ żi socialĺ,

cele douĺ însużiri prin care se caracterizeazĺ

individualismul popoarelor culte apusene żi care

constituie sufletul burghez. Marea majoritate a

populaˇiei satelor româneżti n-are într-însa nici o

asemĺnare cu sufletul burghez. Din mijlocul ei nu ies

indivizi întreprinzĺtori, care sĺ-żi riżte odihna żi avutul

pentru a se îmbogĺˇi prin mijloace neîncercate.

Populaˇia satelor româneżti, dimpotrivĺ, stĺ sub tradiˇia

muncii colective. Fiecare sĺtean face ceea ce crede cĺ

va face toatĺ lumea. N-are curajul sĺ înceapĺ o muncĺ,

decât la termenele fixate prin obicei. A ieżi din rândul

lumii este, pentru sĺteanul român, nu un simplu risc,

ci o nebunie. De aceea slabele rezultate date de żcolile

primare rurale la noi. Copilul de sĺtean învaˇĺ în żcoalĺ

sĺ fie cu iniˇiativĺ, fiindcĺ żcoala noastrĺ este croitĺ pe

modelul żcolilor burgheze apusene, dar cu toate

sfaturile primite, copilul de sĺtean când iese din żcoalĺ

se supune tradiˇiei colective: el munceżte cum a

pomenit la el în sat, din możi strĺmożi.

Aceastĺ tradiˇie de muncĺ colectivĺ, de altminteri,

i-a fost de ajutor populaˇiei noastre sĺteżti, odinioarĺ, în

timpul secolelor de urgie. Prin aceastĺ tradiˇie de muncĺ

colectivĺ, satele româneżti au durat. Când urgia le izbea,

ele nu se risipeau, ci se mutau, ca un singur om, de la

żes la munte, dintr-un cap la altul al ˇĺrii. Ąn Apus, în

ˇĺrile locuite mai ales de anglo-saxoni, colonizĺrile s-au

fĺcut prin împrĺżtierea indivizilor; în ˇĺrile locuite de

români prin împrĺżtierea colectivitĺˇilor sĺteżti.

Individualismul românesc este, prin urmare, de altĺ

naturĺ de cum este acela cunoscut în Apusul european.

Ąn Apusul european individualismul se manifestĺ pe

planul vieˇii sociale żi economice, este creator de

instituˇii, pe când individualismul românesc este o

simplĺ reacˇie subiectivĺ, un egocentrism, sub influenˇa

factorului biologic ereditar. Dacĺ, cu vremea, acest individualism

românesc poate fi educat żi transformat

într-un individualism creator de instituˇii, este o altĺ

chestiune. Educaˇia żi transformarea nu se pot opera

decât sub influenˇa factorului spiritual. Trebuie mai întâi

realizatĺ o voinˇĺ unitarĺ a sufletului românesc, care

sĺ-żi facĺ un ideal din sufletul burghez, żi sub

conducerea cĺreia sĺ se facĺ educaˇia żi transformarea

individualismului subiectiv într-un individualism

instituˇional. Nimeni nu poate prevedea dacĺ aceastĺ

voinˇĺ se va realiza prea curând; ceva mai mult: dacĺ

se va realiza vreodatĺ. Cĺci nu este numaidecât un

postulat al istoriei omeneżti ca toate popoarele de pe

pĺmânt sĺ ajungĺ la individualism comercial burghez.

Pot fi żi alte idealuri.