Monday, June 11, 2012

Psihologia poporului roman / 06


V
Sufletului românesc i s-au mai atribuit încĺ alte
multe caracteristici. S-a spus cĺ este nedisciplinat în
ceea ce priveżte munca pe terenul economic. Pe când
celelalte popoare din Apus pĺstreazĺ muncii un ritm
regulat, ca de ceasornic, poporul român cunoażte
munca dezordonatĺ, sub formĺ mai mult de joc.
Românul nu munceżte metodic, ci în salturi; are lungi
perioade de odihnĺ, iar la nevoie dĺ pe brânci żi face
muncĺ de sclav. Apoi, ca de o altĺ caracteristicĺ a
sufletului românesc, s-a vorbit de lipsa spiritului
comercial. Marea majoritate a populaˇiei de sat, în
România, nu żtie valora lucrurile dupĺ valoarea lor de
schimb, ci numai dupĺ valoarea lor subiectivĺ de uz.
Un ˇĺran român vinde aproape pe nimic produsele pe
care le are în cantitate mare żi dĺ un preˇ disproporˇionat
de mare pentru marfa de care are absolutĺ nevoie. De
asemenea este cheltuitor cu timpul, într-o mĺsurĺ cum
nu sunt popoarele din Apus. Timpul este pentru român
orice, numai monedĺ nu. La târg stĺ żi se tocmeżte
ceasuri întregi pentru un lucru de nimic. Tot aża la
petrecere, pierde zile żi nopˇi întregi.
Pe lângĺ aceste caracteristici, care sunt
defavorabile, i se mai atribuie sufletului românesc multe
altele, favorabile. Se spune despre el cĺ este primitor,
tolerant, iubitor de dreptate, religios.
Problema cea mare a cunoażterii sufletului
românesc nu stĺ însĺ în enumerarea de însużiri żi
defecte. Enumerarea nu dĺ caracterizarea totalĺ żi
esenˇialĺ pe care o urmĺrim. O asemenea caracterizare
vine numai dupĺ ce ne dĺm seama de funcˇiunea pe
care o au aceste însużiri żi defecte în unitatea
sufleteascĺ a poporului român. Care este finalitatea
spiritualĺ a acestei unitĺˇi sufleteżti? Este aceastĺ
finalitate înruditĺ cu aceea a popoarelor burgheze,
atunci judecarea însużirilor żi defectelor se va face
într-un fel; este însĺ aceastĺ finalitate deosebitĺ, poporul
român aparˇine unui tip de finalitate spiritualĺ deosebit
de acela al popoarelor din Apusul european, atunci
judecarea însużirilor żi defectelor se va face într-alt fel.
Ceea ce apare ca însużire sau defect în primul caz,
apare în cazul al doilea diferit. Fiecare tip de finalitate
spiritualĺ se serveżte de mijloacele sale proprii. Nu tot
ce avantajeazĺ spiritul burghez este însużire în sine,
pentru orice popor de pe lume; ci numai pentru
popoarele care sunt de la naturĺ croite pe spiritul
burghez. Acelea care sunt de la naturĺ de un tip diferit
vor judeca în practica vieˇii lor însużirile burgheze ca
tot atâtea defecte. Prin urmare, totul depinde de criteriul
pe care îl impune finalitatea spiritualĺ a poporului. Cĺ
în mijlocul fiecĺrui popor se poate gĺsi o minoritate de
indivizi adaptabilĺ oriżicĺrei finalitĺˇi spirituale, aceasta
nu constituie un argument contra afirmaˇiei noastre. O
absolutĺ identitate de structurĺ sufleteascĺ nu existĺ
niciodatĺ între toˇi indivizii unui popor. Tipul finalitĺˇii
spirituale este hotĺrât de majoritate. Minoritatea, ea
însĺżi, nu are interes sĺ-żi impunĺ finalitatea sa
deosebitĺ, fiindcĺ atunci ea pune în pericol viitorul
poporului întreg, prin urmare żi viitorul sĺu propriu.
Numai poporul care gĺseżte în finalitatea sa spiritualĺ
condiˇii prielnice pentru munca żi dezvoltarea
sufleteascĺ a majoritĺˇii membrilor sĺi, numai acela
este sigur de viitor. Poporul cu o finalitate spiritualĺ
corcitĺ din diferite tipuri este un popor pierdut pentru
istoria omenirii.
Iatĺ dar marea problemĺ, aż zice tragedia, dacĺ nu
mi-ar fi teamĺ cĺ se va abuza de acest cuvânt -, pe care
o ridicĺ cunoażterea sufletului românesc. La care tip
de finalitate spiritualĺ, sau pe scurt: la care tip de culturĺ
aparˇine sufletul poporului român?
Cei care s-au ocupat pânĺ acum de chestiuni care
veneau în legĺturĺ cu psihologia poporului român au
evitat sĺ rĺspundĺ direct la aceastĺ întrebare, dar au
adoptat o pĺrere în mod tacit. Ei au considerat cĺ
sufletul poporului român, dacĺ nu aparˇine în mod
lĺmurit, prin manifestĺrile sale, la tipul popoarelor
apusene, trebuie totużi sĺ aparˇinĺ acestui tip, cĺci...
idealul culturii omeneżti nu este altul decât cel
reprezentat prin acest tip.
Este însĺ timpul, credem noi, ca aceastĺ întrebare
sĺ se punĺ în mod deschis żi sĺ i se dea un rĺspuns
obiectiv, aża cum se cuvine în marginile żtiinˇei, „fĺrĺ
urĺ żi fĺrĺ pĺrtinire“.
Acest rĺspuns nu trebuie grĺbit. Este încĺ prea
devreme dacĺ el va veni peste zece ani. Cĺci pentru un
PSIHOLOGIA POPORULUI ROMÂN / 27
asemenea rĺspuns nu au valoare dorinˇele noastre, ci
au valoare documentele żi raˇionamentele żtiinˇifice.
Problema tipului cĺruia îi aparˇine sufletul
românesc nu trebuie apoi sĺ fie complicatĺ cu
întrebarea: care tip de culturĺ este superior sau inferior?
Nu este vorba sĺ alegem ce este de preferat, ci sĺ
stabilim ce este real żi adevĺrat. De altminteri, un tip
de culturĺ, sau cum s-ar zice mai precis, un tip de
finalitate spiritualĺ nu este, prin structura sa proprie,
superior sau inferior, ci este prin potrivirea pe care el o
are cu natura sufleteascĺ a poporului. Acelażi tip de
culturĺ ridicĺ sau prĺbużeżte un popor, dupĺ acordul
sau dezacordul în care el stĺ cu sufletul sĺu. Marele
Imperiu Britanic s-a ridicat żi se susˇine prin virtuˇile
spirituale ale burgheziei; aceleażi virtuˇi însĺ s-au arĺtat
slabe pentru a susˇine alte imperii. De aceea, în Europa
de astĺzi, tipul de culturĺ care se sprijinĺ pe virtuˇile
burgheze este supus la o asprĺ criticĺ żi se vorbeżte
chiar de declinul lui.

No comments:

Post a Comment

sau trimite comentariul tau la scanave@yahoo.com