Psihologia poporului roman / 06

V

Sufletului românesc i s-au mai atribuit încĺ alte

multe caracteristici. S-a spus cĺ este nedisciplinat în

ceea ce priveżte munca pe terenul economic. Pe când

celelalte popoare din Apus pĺstreazĺ muncii un ritm

regulat, ca de ceasornic, poporul român cunoażte

munca dezordonatĺ, sub formĺ mai mult de joc.

Românul nu munceżte metodic, ci în salturi; are lungi

perioade de odihnĺ, iar la nevoie dĺ pe brânci żi face

muncĺ de sclav. Apoi, ca de o altĺ caracteristicĺ a

sufletului românesc, s-a vorbit de lipsa spiritului

comercial. Marea majoritate a populaˇiei de sat, în

România, nu żtie valora lucrurile dupĺ valoarea lor de

schimb, ci numai dupĺ valoarea lor subiectivĺ de uz.

Un ˇĺran român vinde aproape pe nimic produsele pe

care le are în cantitate mare żi dĺ un preˇ disproporˇionat

de mare pentru marfa de care are absolutĺ nevoie. De

asemenea este cheltuitor cu timpul, într-o mĺsurĺ cum

nu sunt popoarele din Apus. Timpul este pentru român

orice, numai monedĺ nu. La târg stĺ żi se tocmeżte

ceasuri întregi pentru un lucru de nimic. Tot aża la

petrecere, pierde zile żi nopˇi întregi.

Pe lângĺ aceste caracteristici, care sunt

defavorabile, i se mai atribuie sufletului românesc multe

altele, favorabile. Se spune despre el cĺ este primitor,

tolerant, iubitor de dreptate, religios.

Problema cea mare a cunoażterii sufletului

românesc nu stĺ însĺ în enumerarea de însużiri żi

defecte. Enumerarea nu dĺ caracterizarea totalĺ żi

esenˇialĺ pe care o urmĺrim. O asemenea caracterizare

vine numai dupĺ ce ne dĺm seama de funcˇiunea pe

care o au aceste însużiri żi defecte în unitatea

sufleteascĺ a poporului român. Care este finalitatea

spiritualĺ a acestei unitĺˇi sufleteżti? Este aceastĺ

finalitate înruditĺ cu aceea a popoarelor burgheze,

atunci judecarea însużirilor żi defectelor se va face

într-un fel; este însĺ aceastĺ finalitate deosebitĺ, poporul

român aparˇine unui tip de finalitate spiritualĺ deosebit

de acela al popoarelor din Apusul european, atunci

judecarea însużirilor żi defectelor se va face într-alt fel.

Ceea ce apare ca însużire sau defect în primul caz,

apare în cazul al doilea diferit. Fiecare tip de finalitate

spiritualĺ se serveżte de mijloacele sale proprii. Nu tot

ce avantajeazĺ spiritul burghez este însużire în sine,

pentru orice popor de pe lume; ci numai pentru

popoarele care sunt de la naturĺ croite pe spiritul

burghez. Acelea care sunt de la naturĺ de un tip diferit

vor judeca în practica vieˇii lor însużirile burgheze ca

tot atâtea defecte. Prin urmare, totul depinde de criteriul

pe care îl impune finalitatea spiritualĺ a poporului. Cĺ

în mijlocul fiecĺrui popor se poate gĺsi o minoritate de

indivizi adaptabilĺ oriżicĺrei finalitĺˇi spirituale, aceasta

nu constituie un argument contra afirmaˇiei noastre. O

absolutĺ identitate de structurĺ sufleteascĺ nu existĺ

niciodatĺ între toˇi indivizii unui popor. Tipul finalitĺˇii

spirituale este hotĺrât de majoritate. Minoritatea, ea

însĺżi, nu are interes sĺ-żi impunĺ finalitatea sa

deosebitĺ, fiindcĺ atunci ea pune în pericol viitorul

poporului întreg, prin urmare żi viitorul sĺu propriu.

Numai poporul care gĺseżte în finalitatea sa spiritualĺ

condiˇii prielnice pentru munca żi dezvoltarea

sufleteascĺ a majoritĺˇii membrilor sĺi, numai acela

este sigur de viitor. Poporul cu o finalitate spiritualĺ

corcitĺ din diferite tipuri este un popor pierdut pentru

istoria omenirii.

Iatĺ dar marea problemĺ, aż zice tragedia, dacĺ nu

mi-ar fi teamĺ cĺ se va abuza de acest cuvânt -, pe care

o ridicĺ cunoażterea sufletului românesc. La care tip

de finalitate spiritualĺ, sau pe scurt: la care tip de culturĺ

aparˇine sufletul poporului român?

Cei care s-au ocupat pânĺ acum de chestiuni care

veneau în legĺturĺ cu psihologia poporului român au

evitat sĺ rĺspundĺ direct la aceastĺ întrebare, dar au

adoptat o pĺrere în mod tacit. Ei au considerat cĺ

sufletul poporului român, dacĺ nu aparˇine în mod

lĺmurit, prin manifestĺrile sale, la tipul popoarelor

apusene, trebuie totużi sĺ aparˇinĺ acestui tip, cĺci...

idealul culturii omeneżti nu este altul decât cel

reprezentat prin acest tip.

Este însĺ timpul, credem noi, ca aceastĺ întrebare

sĺ se punĺ în mod deschis żi sĺ i se dea un rĺspuns

obiectiv, aża cum se cuvine în marginile żtiinˇei, „fĺrĺ

urĺ żi fĺrĺ pĺrtinire“.

Acest rĺspuns nu trebuie grĺbit. Este încĺ prea

devreme dacĺ el va veni peste zece ani. Cĺci pentru un

PSIHOLOGIA POPORULUI ROMÂN / 27

asemenea rĺspuns nu au valoare dorinˇele noastre, ci

au valoare documentele żi raˇionamentele żtiinˇifice.

Problema tipului cĺruia îi aparˇine sufletul

românesc nu trebuie apoi sĺ fie complicatĺ cu

întrebarea: care tip de culturĺ este superior sau inferior?

Nu este vorba sĺ alegem ce este de preferat, ci sĺ

stabilim ce este real żi adevĺrat. De altminteri, un tip

de culturĺ, sau cum s-ar zice mai precis, un tip de

finalitate spiritualĺ nu este, prin structura sa proprie,

superior sau inferior, ci este prin potrivirea pe care el o

are cu natura sufleteascĺ a poporului. Acelażi tip de

culturĺ ridicĺ sau prĺbużeżte un popor, dupĺ acordul

sau dezacordul în care el stĺ cu sufletul sĺu. Marele

Imperiu Britanic s-a ridicat żi se susˇine prin virtuˇile

spirituale ale burgheziei; aceleażi virtuˇi însĺ s-au arĺtat

slabe pentru a susˇine alte imperii. De aceea, în Europa

de astĺzi, tipul de culturĺ care se sprijinĺ pe virtuˇile

burgheze este supus la o asprĺ criticĺ żi se vorbeżte

chiar de declinul lui.