Psihologia poporului roman / 07

VI

Problema pe care o pune psihologia poporului

român, socotim, cĺ la începutul cercetĺrilor pornite

pentru a-i afla soluˇionarea, trebuie sĺ nu fie complicatĺ

cu discuˇii filosofice asupra definiˇiei culturii în genere

żi asupra clasificĺrii tipurilor de culturĺ. Tipul de culturĺ,

pe care sufletul poporului nostru a râvnit sĺ-l realizeze,

îl avem înaintea noastrĺ, bine caracterizat. Este tipul

culturii europene occidentale. Spiritualitatea care

insuflĺ acest tip este iarĺżi destul de bine cunoscutĺ.

Ąn special este bine cunoscutĺ finalitatea acestei

spiritualitĺˇi, care pe terenul vieˇii politice, economice żi

sociale poartĺ denumirea de spirit burghez. Sĺ mĺrginim

cercetarea noastrĺ, deocamdatĺ, la examinarea

manifestĺrilor sufleteżti ale poporului nostru în lumina

criteriului pe care îl impune spiritul burghez. Sĺ ne

întrebĺm, prin urmare, nu la ce tip de culturĺ aparˇinem

noi românii, întrebare la care este greu sĺ rĺspundem

cu mijloacele żtiinˇifice pe care le avem astĺzi la

dispoziˇie, ci sĺ ne punem întrebĺri mai modeste, żi

anume: existĺ un acord între caracterele sufleteżti ale

poporului român, atât cât cunoażtem din acest caracter

żi spiritul burghez? Din experienˇa pe care o avem pânĺ

acum, putem afirma oare cĺ spiritul burghez oferĺ

poporului român (majoritĺˇii lui, bineînˇeles) condiˇii

prielnice pentru asigurarea viitorului? Sĺ rĺspundem

deocamdatĺ la aceste întrebĺri, iar pe celelalte, mai

pretenˇioase, sĺ le lĺsĺm în sarcina viitorimii.

Pentru a înlesni gĺsirea unui acord, sau a unui

dezacord între sufletul poporului român żi spiritul

burghez, sĺ ne recapitulĺm pe scurt tendinˇele acestuia

din urmĺ. Spiritul burghez aduce pe terenul vieˇii

politice: sentimentul de supunere faˇĺ de opinia

majoritĺˇii żi, mai presus de toate, respectul faˇĺ de

obligaˇiile liber contractate. Nu existĺ comerˇ, żi pentru

burghez comerˇul este pe prima linie, unde nu este

ˇinere de angajamente. Pe terenul vieˇii economice,

spiritul burghez face din libera concurenˇĺ un judecĺtor

suprem la împĺrˇirea beneficiilor. Cine reużeżte în

concurenˇĺ are drept la beneficii. Cine este învins în

concurenˇĺ nu are drept sĺ invoce originea sa de familie

sau originea sa etnicĺ. Lupta se dĺ între indivizi cu

drepturi egale. Pe terenul vieˇii sociale, spiritul burghez

face din iniˇiativa individualĺ suprema virtute a

progresului. Pentru a pĺstra cultul acestei virtuˇi, el

face din proprietatea individualĺ un fundament al

societĺˇii. Ąn rezumat ażadar: supunere la opinia

majoritĺˇii żi respect pentru obligaˇiile contractate;

concurenˇĺ liberĺ între indivizi egali; cultivarea iniˇiativei

individuale prin asigurarea proprietĺˇii individuale.

Sĺ vedem acordul acestui spirit burghez cu sufletul

poporului nostru.

Pe terenul vieˇii politice acordul este foarte vag. La

noi este un fapt recunoscut cĺ legile, care sunt obligaˇii

contractate prin reprezentanˇii majoritĺˇilor cetĺˇeneżti,

nu se respectĺ. Nu se respectĺ nici de cei care le fac,

nici de cei pentru care se fac.

Ąn principiu, s-ar putea zice cĺ nerespectarea legilor,

acolo unde se constatĺ, este datoritĺ educaˇiei

cetĺˇeneżti necomplete. Acesta nu este cazul la noi. La

noi, nerespectarea legilor este o manifestare directĺ a

individualismului subiectiv. Românul considerĺ

nerespectarea legii ca un titlu de mĺrire żi de putere.

Pe terenul vieˇii economice acordul este żi mai vag.

Libera concurenˇĺ nu este câtużi de puˇin intratĺ în

moravurile poporului nostru. Românul cere beneficii

pe baza dovezii cĺ este român. Ąn nici o altĺ ˇarĺ nu se

respectĺ aża des expresiile: fiu al poporului, fiu al ˇĺrii...

Sunt fiu al ˇĺrii, deci trebuie sĺ am o parte la beneficii.

Vechiul descendent al rĺzeżilor, ca unul ce are în sânge

milenara ażezare a satului pe spiˇele de rudenie, îżi

cere dreptul ce i se cuvine la możtenire.

Nici pentru viitor sĺ nu ne facem iluzii, în ceea ce

priveżte adaptarea sufletului românesc la libera

concurenˇĺ. Subiectivitatea caracteristicĺ acestui suflet

se va împotrivi întotdeauna.

Pe terenul vieˇii sociale, aici unde se produc, în

ˇĺrile din Apus, cele mai semnificative manifestĺri

ale spiritului burghez, acordul este cu desĺvârżire

inexistent. Gestul iniˇiativei individuale, în scopul de a

susˇine progresul social prin întreprinderi riscate żi prin

invenˇii, este cel mai plĺpând vlĺstar al sufletului

românesc. Ąn decurs de aproape un secol, cu toate

stĺruinˇele, żcoala nu l-a putut fortifica. Şcoala

româneascĺ, organizatĺ dupĺ programele żcolii

burgheze din Apus, a voit sĺ formeze cetĺˇeni de

iniˇiativĺ, care prin muncĺ îndârjitĺ sĺ creeze un comerˇ

żi o industrie naˇionalĺ. Ea a ajuns la ceva just contrariu.

Sufletul tinerimii żcolare româneżti din zilele noastre

(1937) stĺ într-un complet dezacord cu spiritul burghez

pe acest teren. Ąn loc de o muncĺ individualĺ, pornitĺ

din spirit de iniˇiativĺ, aża cum cere burghezia

apuseanĺ, idealul tinerimii noastre żcolare, de toate

gradele, merge într-o direcˇie opusĺ. Tinerimea noastrĺ

nu fuge de muncĺ, dar vrea o muncĺ în condiˇii speciale;

vrea o muncĺ fĺrĺ liberĺ concurenˇĺ, care sĺ se

rĺsplĺteascĺ nu dupĺ produsul ei, ci dupĺ intenˇiile

muncitorului. Tinerimea noastrĺ, în contra spiritului

burghez, care-l considerĺ pe om ca o forˇĺ salariatĺ

anonimĺ, vrea dimpotrivĺ sĺ facĺ din omul muncitor

un membru al marii familii naˇionaliste române

ortodoxe, cĺreia Dumnezeu i-a hĺrĺzit pe vecii

vecilor sĺ munceascĺ pe pĺmântul pe care locuieżte.

De aceea în programul de reforme al tinerimii noastre

nu se gĺsesc revendicĺri realizabile pe planul obiżnuit

al mĺsurilor legislative, ci se gĺsesc revendicĺri care

cer transformĺri radicale, într-un timp incalculabil.

Tinerimea noastrĺ vrea o nouĺ Românie. Pe câtĺ vreme

aceastĺ nouĺ Românie este nerealizatĺ, ea se crede

furatĺ de un patrimoniu legitim żi, prin urmare, se crede

nedreptĺˇitĺ.

Atitudini analoage cu aceea a tinerimii żcolare

române întâlnim żi la alte popoare. La rużi, în secolul

al 19-lea, żi la germani, în mai multe rânduri. Totużi nu

cu aceeażi semnificaˇie. Ceea ce este semnificativ la

români este împrejurarea cĺ atitudinea tinerimii este

datoritĺ corpului didactic chiar al żcolilor în care aceastĺ

tinerime a fost crescutĺ żi pe care statul le-a organizat

în spirit burghez. Adicĺ statul român a impus żcolilor

sale, prin programe, spiritul burghez, dar acest spirit a

fost trĺdat de însużi corpul lor didactic. Sub mantaua

naˇionalismului, membrii acestui corp didactic au

strecurat în inima tineretului tendinˇe antiburgheze.1

Unii prin propagandĺ directĺ, alˇii prin toleranˇĺ pasivĺ.

Mentalitatea tinerimii noastre nu este un accident romantic,

ci o fatalitate ereditarĺ.