Monday, June 11, 2012

Psiohologia poporului roman / 08


VII
Aceste consideraˇii le-am expus în diferite scrieri,
începând cu Cultura românĺ żi politicianismul, apĺrutĺ
pentru prima oarĺ în anul 1904. Am avut însĺ
neprevederea sĺ asociez în scrierile de pânĺ acum, la
spiritul burghez, politica liberalĺ, ceea ce a atras dupĺ
sine o confuzie regretabilĺ. Mulˇi cititori au interpretat
cele scrise de mine ca o criticĺ la adresa partidului
politic liberal român żi ca o pledoarie în favoarea
partidelor conservatoare. Ąn fapt, nu fĺceam o greżealĺ
de raˇionament, fiindcĺ spiritul liberal żi spiritul burghez
merg împreunĺ din punctul de vedere al idealului lor
politic żi economic, totużi fĺceam o mare greżealĺ de
1 Sunt caracteristice, în aceastĺ privinˇĺ, cuvintele cu care
profesorul N. Iorga, unul din cei mai ilużtri membri ai corpului
didactic român, sfârżeżte conferinˇa sa, ˇinutĺ în seminarul
de limbi romanice, de sub direcˇiunea lui Ernst Gamillscheg,
la Universitatea din Berlin; conferinˇĺ fĺcutĺ tocmai asupra
sufletului românesc: „Der neue (rumänische) Staat aber...
wartet auf die Stunde einer, hoffen wir nicht allzu fernen
Uebersetzung ins Rumänische. In jenem, von mir als Politiker
seit langem heiss ersehnten Augenblicke, wird in höherer
Form der vollständige Organismus der patriarchalischen Zeit
zu neuem Leben für wirklich fruchtbare Taten wiederer
stehen“. (Rumänische Seele, von prof. N. Iorga. Jena u.
Leipzig, 1933).
metodĺ, amestecând consideraˇii privitoare la interese
vremelnice de politicĺ cu consideraˇii care priveau o
mare problemĺ de culturĺ româneascĺ. Greżita
interpretare, prin urmare, s-a produs din vina mea.
Acum, în studiul de faˇĺ, las la o parte tot ce ar putea
atinge interesele actuale ale partidului politic liberal żi
pun, ca o problemĺ de sine stĺtĺtoare, problema cea
mare a finalitĺˇii spirituale româneżti, în forma ei cea
mai restrânsĺ pentru moment: este sufletul poporului
român în acord sau în dezacord cu sufletul burghez?
De soluˇia pe care oamenii de żtiinˇĺ vor da-o
acestei probleme depinde orientarea noastrĺ politicĺ
żi culturalĺ în viitor.
Suntem noi, românii, înrudiˇi sufleteżte cu
burghezia occidentalĺ, atunci ceea ce ne rĺmâne de
fĺcut este sĺ aplicĺm principiile lor politice żi
economice, în mod sincer, înlĺturând, pedepsind chiar
cu brutalitate toate apucĺturile care ne depĺrteazĺ; vom
fi burghezi sinceri, nu de paradĺ.
Suntem noi, românii, dimpotrivĺ, strĺini sufleteżte
de burghezii occidentali, atunci ceea ce ne rĺmâne de
fĺcut este ca, înainte de a copia legi żi instituˇii
burgheze, sĺ începem prin a ne studia pe noi înżine,
ca sĺ vedem cine suntem żi ce putem.
Rużine nu este pentru poporul care se żtie deosebit
sufleteżte de popoare glorioase żi puternice, dar este
rużine pentru poporul care n-are curajul sĺ-żi cunoascĺ
firea żi destinul.
SUFLETUL NEAMULUI NOSTRU.
CALITĹşI BUNE ŞI DEFECTE*
Dacĺ pe seama unui neam ar fi sĺ punem toate
calitĺˇile bune żi toate defectele pe care le prezintĺ
acei care îl constituie, żi nu numai acei din prezent, ci
żi acei din trecut, cĺci drept este cĺ toˇi aceżtia
constituie laolaltĺ un neam, atunci sufletul neamului
nostru ar fi cel mai variat mozaic din câte se pot imagina.
Nu este calitate bunĺ care sĺ nu fi împodobit vreodatĺ
sufletul unui român, precum nu este defect care sĺ nu
fi fost sau sĺ nu fie, când żi când, în acelażi suflet:
totalizarea calitĺˇilor żi defectelor ar fi o împieticĺrire
fĺrĺ sfârżit. Dar sufletul unui neam nu este o simplĺ
totalizare de peticĺrii sufleteżti, ci este el însużi o unitate
care trĺieżte de sine prin armonia funcˇiunilor sale,
întocmai cum trĺieżte żi sufletul fiecĺrui individ în parte.
Sufletul neamului nostru s-a format ca o rezultantĺ din
sufletele românilor care au trĺit żi trĺiesc; el îżi are firea
sa proprie, pe care o putem explica din sufletele
* Sufletul neamului nostru. Calitĺˇi bune żi defecte, Ed.
„Lumen“, Bucureżti, f.d. 23 p. Menˇionĺm cĺ ideile de bazĺ
ale acestei conferinˇe (ˇinutĺ la Ateneul din Bucureżti în ziua
de 21 februarie 1910) se regĺsesc (bineînˇeles, la un alt
nivel de argumentare!) żi în alte scrieri żi articole (texte ale
unor conferinˇe), îndeosebi în lucrarea, intitulatĺ semnificativ,
Cultura românĺ żi politicianismul (Bucureżti, Librĺria Socec
& Co, 1904.)
românilor, dar pe care nu o putem confunda cu firea
vreunuia dintre aceżtia. El este în fiecare din noi, żi cu
toate acestea este în afarĺ de noi: noi îi împrumutĺm
viaˇa organicĺ, el ne dĺ continuitatea żi durata istoricĺ;
el este chipul în care ne întrupĺm pentru ochii altor
neamuri.
Cum însĺ sĺ deosebim żi sĺ caracterizĺm un aża
suflet, care este în noi żi totużi trĺieżte în afarĺ de noi?
Pe vecinul de lângĺ tine îl vezi żi îl judeci dupĺ faptele
sale żi totużi este aża de greu sĺ żtii ce suflet are! Este
crud żi merge la bisericĺ; este mincinos żi pe buzele
lui numai legea żi adevĺrul! Adeseori o viaˇĺ întreagĺ
trĺieżti cu el alĺturi żi tot nu ajungi sĺ-l cunożti
sufleteżte! Dar sĺ mai cunożti sufletul unui neam întreg,
din care tu însuˇi faci parte! Cum ai sĺ te ridici peste
amĺrĺciunile tale personale pentru a vedea żi calitĺˇi
în afarĺ de defecte? Cum ai sĺ te ridici peste amorul
propriu, pentru a vedea żi defecte în afarĺ de calitĺˇi?
Multe greutĺˇi sunt, negreżit. Cu ce le poˇi înlĺtura
żi pânĺ la ce mĺsurĺ? Cu puˇine ajutoare żi pânĺ la o
micĺ mĺsurĺ. Le poˇi înlĺtura cu ajutorul experienˇei
altora, experienˇĺ tradusĺ în proverbe żi zicĺtori
populare; cu ajutorul experienˇei tale proprii żi cu
ajutorul żtiinˇei teoretice, żtiinˇĺ sprijinitĺ pe observarea
comparatĺ a altor neamuri. Pânĺ la ce mĺsurĺ? Pânĺ la
o mĺsurĺ foarte modestĺ. Drumul pe care pleci este
puˇin bĺtut; toˇi te bĺnuiesc żi cĺlĺuzĺ nu ai decât
iubirea ta de adevĺr...
Cunoażterea sufletului unui neam, cu dezvĺluirea
calitĺˇilor żi defectelor acestuia, nu este o operĺ de
patriotism, ci este o serioasĺ operĺ de żtiinˇĺ. Aceastĺ
cunoażtere trebuie sĺ o stabileżti cu aceeażi
obiectivitate cu care stabileżti oriżice altĺ cunożtinˇĺ
despre lumea fizicĺ. Intenˇia bunĺ ce vei fi având de
a-ˇi preamĺri neamul nu are ce cĺuta aici. Cu atât mai
mult nu are ce cĺuta aici nici intenˇia cealaltĺ, de a-ˇi
micżora neamul. Dupĺ ce conżtiinˇa obiectivĺ este
stabilitĺ, patriotismul poate sĺ intervinĺ; cĺci el ajutĺ
sĺ se traducĺ în faptĺ ceea ce raˇiunea ˇi-a impus ca o
concluzie logicĺ. Ąntâi lumina minˇii żi pe urmĺ focul
aprins al patriotismului. La un drum pe întuneric, de
altminteri, un foc, oricât de aprins ar fi el, nu poate
decât sĺ te cĺlĺuzeascĺ; de luminat te lumineazĺ faza
stelei care scânteie în lumea cea rece a albastrului
ceresc.
II I
Nu este ˇarĺ în hotarele lumii civilizate în care „gura
lumii“, „gura satului“ sĺ aibĺ mai multĺ trecere ca în
ˇara noastrĺ! Cele mai multe din convingerile noastre
sunt întemeiate pe „zvonul public“ żi numai foarte
puˇine pe dovezile adunate de noi personal. Se zice
„lumea zice“; żi dacĺ „lumea zice“, românul, individual
luat, pare cĺ înˇelege cĺ tot aża trebuie sĺ zicĺ żi el.
Mai ales în lumea ˇĺrĺneascĺ „gura satului“ este obârżia
tuturor convingerilor. Ąn „gura satului“ se revarsĺ,
negreżit, gura lui Ion, gura lui Gheorghe, gura lui Petre
żi a altora, dar o datĺ ce acestea sunt vĺrsate,
individualitatea lor s-a żters: „gura satului“ contopeżte
pe toˇi ˇĺranii laolaltĺ, în acelażi vad sufletesc. Şi tot
aża żi la oraż, opinii personale foarte puˇine. „Ce zice
lumea“, „ce zice partidul“, „ce zice stĺpânirea“... dar
foarte rar ce zic Ion żi Gheorghe. Ce zic Ion żi Gheorghe?
Dar dacĺ Ion este în partidul liberal, trebuie sĺ zicĺ ce
zic liberalii! Şi dacĺ Gheorghe este în partidul conservator,
trebuie sĺ zicĺ ce zic żi conservatorii! Mai poate
fi discuˇie? Indiferent de chestiunea în care cineva este
chemat sĺ zicĺ ceva: fie în politicĺ, fie în żtiinˇĺ, fie żi
în literaturĺ, pĺrerea de grup primeazĺ asupra celei
individuale. Fiecare grup îżi are pĺrerea sa în bloc, cĺreia
toˇi i se supun întocmai cum żi la turmele de oi este un
clopot la al cĺrui sunet se adunĺ toate oile laolaltĺ.
Când un român stĺ la îndoialĺ fiˇi siguri cĺ el nu stĺ
fiindcĺ are o convingere personalĺ de apĺrat, ci fiindcĺ
nu żtie încĺ de partea cĺrui grup sĺ se dea. Sĺ meargĺ
dupĺ cum bate vântul din dreapta sau dupĺ cum bate
cel din stânga? Iatĺ suprema lui neliniżte. Pentru
risipirea acestei neliniżti, sforˇarea românului se
îndreaptĺ în afarĺ, ca sĺ prindĺ cu urechea mai bine
zvonul cel din urmĺ; mai niciodatĺ sforˇarea nu merge
înĺuntru, spre forul conżtiinˇei.
Omul de caracter, la români, nu este acela care
este consecvent cu sine însużi, ci acel care n-a ieżit din
cuvântul grupului, adicĺ acela care a urmat totdeauna
clopotul turmei. De consecvenˇa cu sine însużi a
grupului cine se întreabĺ? Nu este vorba cum sunĺ
clopotul, ci dacĺ sunĺ; a sunat, ai fost prezent, żi eżti
român, atunci eżti om de caracter.
Nu este ˇarĺ cu oameni mai curajożi ca ˇara noastrĺ
româneascĺ. Românii sunt eroi, dar cu deosebire când
sunt în grup. Ąn front, la rĺzboi; în ceatĺ, la revoltĺ; în
cârd, la vânĺtoare... curajul românului nu are pereche.
Iureżurile de la asaltul Griviˇei au rĺmas legendare; żi
tot aża, tind sĺ devinĺ legendare atacurile îndrĺzneˇe
din primĺvara anului 1907. Dar românul izolat este
blând ca mielul. Când îi bate cineva din picior, el tace.
Aża a tĺcut żi tace în faˇa celei dintâi ciocoroade, dacĺ
o vede îmbrĺcatĺ alt fel ca el. „Capul plecat sabia nu-l
taie“. De aceea, la oricine care aratĺ sabia, el se pleacĺ.
Când simte însĺ cotul tovarĺżului, adicĺ atunci când
este în ceatĺ, atunci, de îndatĺ el se ridicĺ: żi atunci
fereżte, Doamne, pe oricine de dânsul, cĺci este repede
la mânie.
Românul, ca soldat, este un element excelent,
neîntrecut. Armatele româneżti n-au cunoscut niciodatĺ
frica propagatĺ prin contagiune. Dar cu toate acestea,
în timpul de pace armata româneascĺ prezintĺ un
numĺr, relativ mare, de dezertori. Recrutarea la armatĺ
este pentru cei mai mulˇi o pacoste. Elevii cei mai leneżi
învaˇĺ carte numai sĺ-żi scurteze termenul de militĺrie.
Dar absolut fĺrĺ pereche este curajul românului în
exprimarea opiniilor, dacĺ exprimarea el o face în
numele grupului, ca redactor de jurnal bunĺoarĺ! Eżti
din acelażi grup cu dânsul, atunci lauda lui pentru tine
nu mai are margini; eżti din celĺlalt grup, atunci ocara
lui nu mai are margini! Iatĺ un redactor curajos în tot
cazul, îˇi zici! Ei bine, te înżeli. E curajos numai ca
mandatar al grupului. Vorbeżte cu el între patru ochi żi
vei constata cĺ nu-żi aduce bine aminte de ce a scris.
Ąntre patru ochi opinia lui este chiar cĺ toˇi românii
sunt buni żi patrioˇi...
Dar żi religios este românul. De ochii satului însĺ;
cam tot din aceeażi cauzĺ este żi naˇionalist. Cu religia
merge pânĺ la evlavie. Se poate ca el sĺ uite pe
Dumnezeul pĺrinˇilor sĺi, pe Atotputernicul żi
Izbĺvitorul...? O aża uitare este cu neputinˇĺ, mai ales,
cĺ el nici n-a avut încĺ ocazia sĺ înveˇe cine este acest
Dumnezeu. Atotputernic żi Izbĺvitor! Şi ce n-ai învĺˇat
nu poˇi sĺ uiˇi; acesta este un adevĺr prea żtiut. Românul
este religios, dar pe câtĺ vreme vede pe toatĺ lumea
cĺ este religioasĺ. Rar excepˇii la care religiozitatea sĺ
fie pornitĺ din fundul inimii, de acolo de unde porneżte
żi sentimentul personalitĺˇii...
Tot aża se petrece żi cu naˇionalismul lui. Tot
românul face paradĺ cu sentimentele sale naˇionaliste.
Dar numai pânĺ la faptĺ. Fapta fiind a fiecĺruia, adicĺ
individualĺ, cu ea înceteazĺ żi naˇionalismul. Dĺ-i unui
român în mânĺ toiagul apostolatului ca sĺ predice
naˇionalismul... pentru alˇii, żi el este imediat gata de
38 / Constantin Rĺdulescu-Motru
drum. Va predica peste tot locul sfânta cauzĺ a
naˇionalismului; va conjura pe toˇi semenii sĺi sĺ se
trezeascĺ din amorˇire żi sĺ-żi cultive inima żi mintea
cu sentimente żi idei naˇionale; va fi cel mai aprig
sfĺtuitor de bine. Dar pânĺ la fapte. Pune pe acelażi
român sĺ facĺ o muncĺ anumitĺ cu temei, żi atunci
lucrurile se schimbĺ. Dacĺ este profesor, cu neputinˇĺ
sĺ-l faci sĺ rĺmânĺ la catedra sa; dacĺ este meseriaż, la
meseria sa; dacĺ este agricultor, la ogorul sĺu... Fiecare
se codeżte sĺ înceapĺ munca specialĺ a profesiunii sale
pânĺ ce mai întâi nu-i żtie pe toˇi românii treziˇi la
naˇionalism, żi pe toˇi gata sĺ înceapĺ munca cea
serioasĺ. Ca sĺ înceapĺ unul dupĺ altul, nu-i vine
nimĺnui în minte. Lasĺ sĺ începem cu toˇii. Sĺ ne żtim
întâi cu toˇii naˇionaliżti, pe urmĺ vom începe żi cu
fapte... Negreżit la începerea cu fapte sunt mai multe
dificultĺˇi de biruit ca la începerea cu vorba; dar
deocamdatĺ scapĺ fiecare de muncĺ. Şi aża, suntem
naˇionaliżti. Un profesor care îżi face datoria în mod
conżtiincios, un meseriaż priceput, un agricultor harnic,
dacĺ nu fac paradĺ de naˇionalism, nu sunt naˇionaliżti;
în schimb toˇi pierde-varĺ, care muncesc pe apucate żi
când au gust, dacĺ fac paradĺ de naˇionalism sunt
naˇionaliżti. Pe aceżtia din urmĺ îi „żtie lumea“, mĺ rog,
cĺ sunt naˇionaliżti, pe când pe ceilalˇi nu; żi lucru important
este nu sĺ-ˇi faci datoria de cetĺˇean, ci sĺ te
żtie lumea cĺ eżti naˇionalist...
Se apucĺ românul cu greu de câte ceva, dar de
lĺsat se lasĺ użor, zice proverbul. Mai exact ar fi însĺ sĺ
se zicĺ: sub influenˇa mulˇimii românul se apucĺ de
orice, dar când este sĺ execute prin faptĺ individualĺ
lucrul de care s-a apucat, atunci se lasĺ de el foarte
użor. Nu este iniˇiativĺ pe care sĺ nu o ia românul în
grup! Sĺ facem o żcoalĺ? Sĺ facem żi douĺ. Sĺ facem o
societate cu scopul acesta żi acesta? Sĺ facem żi mai
multe! Sĺ contribuim pentru a asigura mersul acestei
żi acestei instituˇii? De ce nu? Sĺ contribuim. Dar când
vine rândul fiecĺruia sĺ punĺ în execuˇie hotĺrârea luatĺ
în grup, atunci fiecare amânĺ pe mâine, sau se face
nevĺzut. Când se adunĺ din nou grupul, atunci încep
recriminĺrile żi noile hotĺrâri. Este rużine, domnilor,
trebuie sĺ începem odatĺ! Patria îżi are ochii îndreptaˇi
asupra noastrĺ! Ne privesc strĺinii, râd strĺinii. Sĺ ne
punem pe lucru. A doua zi aceeażi indiferenˇĺ. Ąn grup,
żi ca grup, fiecare se judecĺ sever, foarte sever; în parte,
individual, fiecare se judecĺ foarte indulgent. Lasĺ sĺ
înceapĺ ceilalˇi, ca sĺ nu rĺmân eu singurul pĺcĺlit!
Apoi ce sunt eu ca sĺ îndrept lumea! Iatĺ ultima ratio
care împiedicĺ activitatea fiecĺruia.
Omul, care îżi are atenˇia îndreptatĺ asupra
activitĺˇii sale personale żi żtie sĺ preˇuiascĺ virtuˇile
din care izvorĺżte aceastĺ activitate, ażteaptĺ foarte
puˇin de la politicĺ. Politica nu poate sĺ reformeze
adâncul sufletesc al unei societĺˇi, ci ea se mĺrgineżte
la schimbĺrile de la suprafaˇĺ. O lege politicĺ bunĺ
sporeżte numai posibilitatea faptelor bune, dar nu dĺ
żi motivarea acestor fapte; motivarea vine din sufletul
individual. Din bogĺˇia acestui suflet individual rĺsar
toate bunurile sociale: legile, moravurile, żtiinˇa, arta
żi toatĺ cultura societĺˇii. Fĺrĺ el, nimic nu se produce;
cum fĺrĺ sĺmânˇĺ nu poate rĺsĺri nici firul de iarbĺ, cu
toate cĺ atmosfera dimprejurul lui ar fi în condiˇiile cele
mai prielnice. Politica reglementeazĺ numai condiˇiile
externe ale vieˇii sociale, sĺmânˇa faptelor sociale însĺ
stĺ în sufletul fiecĺrui cetĺˇean. Fĺrĺ calitatea acestei
seminˇe, nici un progres nu este cu putinˇĺ – oricâte
legi politice s-ar face...
Dar unde atenˇia nu este îndreptatĺ asupra activitĺˇii
personale, żi unde lipseżte conżtiinˇa valorii sufletului
individual, acolo este natural sĺ stĺpâneascĺ politica.
De aceea românul este pasionat pentru politicĺ. Pentru
el politica este ca o baghetĺ magicĺ prin care totul se
40 / Constantin Rĺdulescu-Motru
poate transforma; fericirea neamului întreg, ca żi
fericirea sa personalĺ pot fi aduse prin politicĺ. „Dacĺ
aż fi eu la guvern“, „dacĺ aż face eu legea“, cum s-ar
mai îndrepta lucrurile! Pentru români lucrurile nu se
pot îndrepta decât prin lege. Fiecare dintre noi are ca
supremĺ ambiˇie sĺ facĺ cel puˇin o lege. Activitatea sa
proprie nu este unul sĺ o żtie dirija cum trebuie; dar
fiecare totużi vrea sĺ facĺ o lege prin care sĺ dirijeze
activitatea tuturor. Toˇi ażteaptĺ mântuirea de la
acˇiunea poporului întreg. „Iatĺ ce trebuie sĺ facem noi,
românii“; „iatĺ cum este mai bine pentru neamul
nostru“; żi niciodatĺ: „iatĺ ce trebuie sĺ fac eu, Ion sau
Gheorghe“, „iatĺ ce este bine pentru activitatea mea“.
Când românul se desparte de grup żi se priveżte ca
persoanĺ aparte, atunci este totdeauna consumator;
ca producĺtor, niciodatĺ nu are acest curaj. Când este
consumator, atunci el, bineînˇeles, ca toatĺ lumea
vieˇuitoare, este individualist; dar ca producĺtor de
bunuri, el ażteaptĺ totdeauna sĺ vadĺ ce fac alˇii pentru
ca sĺ înceapĺ żi dânsul. Dacĺ nimeni nu începe, nu
începe nici dânsul. Cele mai energice sfaturi nu reużesc
sĺ-i clatine rutina żi sĺ-l îndrepte spre întreprinderi
individuale.
Şi totużi rĺsar din când în când żi întreprinderi
individuale! Sunt câˇiva industriażi români, câˇiva
capitaliżti întreprinzĺtori români... Sunt negreżit, dar
cu un suflet cu totul special, adicĺ cu totul deosebit de
sufletul unui industriaż sau al unui capitalist din ˇĺrile
apusene. Sufletul industriażului de aiurea este stĺpânit
de frigurile muncii żi de riscul luptei; în sufletul
industriażului român gĺsim desfĺżându-se abilitatea
politicianului. Profitul capitalistului român provine, de
cele mai multe ori, din mĺiestria cu care acesta îżi
aserveżte bugetul statului. Capitalistul român nu are
niciodatĺ încredere în forˇele lui individuale, ci, ca żi
cel mai sĺrac dintre compatrioˇii sĺi, el se bizuie pe
protecˇia statului, exclusiv pe protecˇia statului.
Profesiunea care atrage mai mult pe român este
aceea care nu-i prea departe de mulˇime. Lui îi place
sĺ se simtĺ în mijlocul mulˇimii, sĺ vorbeascĺ żi sĺ se
ajute cu mulˇimea. Specularea forˇelor naturii prin
industrie żi comerˇ, el o întreprinde numai în cazul cel
rĺu, adicĺ dacĺ nu poate fi funcˇionar, avocat sau politician.
Când are talent, el rĺmâne la avocaturĺ żi la
politicianism, adicĺ la specularea concetĺˇenilor sĺi.
Ąn aceastĺ din urmĺ profesiune, sufletul românului
câżtigĺ o energie neîntrecutĺ. Cel mai anonim dintre
anonimi, intrat în politicĺ, devine dintr-o datĺ „om
mare“. Şi cum toˇi românii au râvna sĺ ajute żi sĺ
îndrume neamul, ˇara este copleżitĺ de „oameni mari“.
Nu mai żtie neamul pe cine sĺ urmeze. Mare a devenit
żi Ion, mare a devenit żi Gheorghe, mare a devenit żi
Petre... S-a zĺpĺcit aproape tot neamul, cĺ prea are
mulˇi „oameni mari“!

No comments:

Post a Comment

sau trimite comentariul tau la scanave@yahoo.com