Fwd: Tr : Elena Nita Ibrian Bucataria fara foc Hrana vie in 238 de retete

valeriu taranu

To Me

Today at 7:58 AM

FOARTE INTERESANT SI UTIL !!!!!!!!          cu drag       vali

DIN PARTEA REDACTIEI

          Aceasta lucrare - editata ca supliment al  revistei ELTA - se adreseaza celor care vor sa traiasca fara boli, medicamente si fara grele zile de spitalizare. Autoarea este o cunoscuta "naturista" din Piatra Neamt - Elena Nita Ibrian -, care acum cateva decenii s-a salvat de un cancer care o adusese în pragul fazei ultime.

Medicamentul salvator a fost hrana vie constituita din sucuri de legume si fructe aflate la indemana oricui. Deci, nu întamplator capitolul SUCURI din aceasta lucrare cuprinde indicatii terapeutice pentru toate afectiunile frecvente astazi în "civilizatia moderna". Inutil ar fi sa mai umplem aici alte, pagini cu indicatii terapeutice.

Simpla parcurgere a retetelor de la acest capitol este suficienta pentru cine doreste sa urmeze o cura care sa-l vindece de ceea ce sufera.

          Selectia facuta de autoare însa, e judicios intocmita astfel încat sa poata multumi atat pe cei care vor sa treaca treptat la hrana vie, cat si pe cei care vor sa-si satisfaca placerea de a gati si a consuma un meniu complet si variat fara sa simta lipsa bucatariei traditonale.

           FARA BOLI SI MEDICAMENTE !

      Se ştie că plantele asigură omului principala sursă de existenţă, fără de care viaţa lui şi a animalelor nu ar fi posibilă. In acelaşi timp, plantele constituie sursele primare de nutriţie pentru animale care le transformă în lapte, ouă, etc., folosite de asemenea în alimentaţia omului. Ierburile şi seminţele lor, pomii şi roadele lor sunt oferite cu generozitate omului care trebuie să facă efortul de a le cunoaşte mai bine şi de a le folosi în nutriţia lui zilnică.

     Carnea a fost introdusă în alimentaţia omului mult mai târziu decât vegetalele, nu atât din necesitate, cât mai mult ca o dorinţă de diversificare a nutriţiei. Aşa a apărut alimentaţia mixtă, omnivoră care se bazează pe trei mari grupuri de substanţe chimice: zaharurile (glucidele sau hidrocarbonatele), proteinele şi grasimile. Acestora li se adaugă în cantităţi mult mai mici dar mai importante ca cele dintâi: enzimele, vitaminele şi microelementele.

     Multă vreme proteinele au fost confundate cu carnea si cu peştele.

Astăzi, mulţi oameni cunosc şi consumă alimente de origine vegetală crude, cu un conţinut la fel de ridicat sau mai mare de proteine, cum sunt: algele, soia, lintea, fasolea, mazărea, nucile, arahidele, etc.

De asemenea, există alge sălbatice sau de cultură cu un conţinut bogat în proteine, de până la 30% şi respectiv 70%. Este semnificativ faptul că în Japonia se consumă în alimentaţia zilnică 25% alge, sub formă de supe, pâine, paste făinoase, îngheţată, sau prăjituri. Fructele, legumele şi seminţele conţin adevarate miracole, pe lângă valoarea nutritivă foarte ridicată recunoscută, ele pot fi considerate şi factori terapeutici de primă importanţă. Este suficient de amintit că numeroase afecţiuni pot să fie tratate cu plante sau cu produse obţinute din ele. Astfel, noi înşine am vindecat ulcere duodenale într-o singură lună cu tratamente naturale, cu suc de varză albă sau de cartofi; colite cronice cu suc de morcovi; stări gripale cu ceaiuri de fenicul, coriandru, măghiran sau sovârf (oregano), foarte bogate în magneziu şi vitamine. 0 parte din această experienţă este cuprinsă aici... (vezi anexa)

     Au fost enunţate aceste idei pentru a-l convinge pe cititor că sănătatea vine din regimul de nutriţie care trebuie să fie preponderent vegetal. Acest principiu trebuie să fie asociat cu cel al "bucătăriei fără foc". Experienţele personale, directe şi îndelungate (de peste patru decenii) mi-au , confirmat opiniile unor nutriţionişti, potrivit cărora tratarea termică a alimentelor (fiertul, prăjitul, coptul) reduce sau anihilează acţiunea favorabilă asupra organismului a numeroase substanţe active: enzime, vitamine, proteine existente în plante, în fructele şi seminţele lor. În acelaşi timp, prin fierbere, prăjire, coacere sunt îndepărtate şi unele arome şi substanţe volatile care dau gust plăcut hranei noastre zilnice.

      Odată asimilate principiile "bucatăriei fără foc", este necesar să se acorde atenţia cuvenită provenienţei fructelor, seminţelor (evitându-se, pe cât posibil, chimizarea lor) şi nu mai puţin îndepărtării părţilor bolnave şi spălării acestora cât mai bine cu apă potabilă. Aşadar, calitatea fructelor, legumelor, seminţelor, prospeţimea, combinarea adecvată a acestora în stare crudă, prepararea lor fără a fi supuse agentului termic devin cu adevărat posibile omului modern, care doreşte să trăiască fără boli şi fără medicamente.

       Prin lucrarea de faţă suntem profund interesaţi să oferim oamenilor un număr însemnat de reţete, în care "alimentele devin medicamente", fără a se diminua câtuşi de puţin plăcerea omului de a pregăti şi consuma preparate culinare variate, atrăgătoare şi gustoase.     

  
  

         CUM TREBUIE SA NE ALIMENTĂM CORECT

         Mâncărurile nedigerate se alterează şi produc acizi toxici în corpul nostru. Alimentele alterate stau în stomac 8 ore, iar în intestine de la 20 până la 40 de ore. Dacă mâncarea este corect combinată, este în întregime descompusă, absorbită şi folosită în corp în 3 ore fără să putrezească, să fermenteze, fără să producă gaze, arsuri sau indigestie acidă.

Pentru tradiţionalişti - adică cei care încă se mai amăgesc cu carne şi hrană moartă - le oferim câteva recomandări doar pentru perioada de tranziţie spre hrana vie:

     1. Carnea se consumă numai cu salate de cruditaţi, şi nu cu cartofi, orez, macaroane, branză, pâine. Vegetalele se digeră atât în sucuri acide cât şi în sucuri alcaline.

     2. Se pot mânca cartofi copţi sau fierţi cu unt sau ulei, odată cu ei se pot mânca dovlecei, fasole verde (fiartă) dar obligatoriu şi salată de crudităţi. De reţinut: se pot consuma amidonoase (cartofi, orez, fasole verde, paste făinoase) cu vegetale gătite (fierte) ca: dovlecei, morcovi, conopidă, ţelină, varză, vinete, usturoi, fasole verde, dar alături cu salate de crudităţi de sezon. Dacă doriţi să mâncaţi brânză sau preparate din ouă, mâncaţi-le numai cu salată de crudităţi, dar fără, pâine.

      3. Uneori natura a amestecat ea singură albuminele cu proteinele (în fasole), însă corpul este capabil să digere bine această combinaţie (puţin mai complicat ca pe alte alimente) prin modificarea compoziţiei sucurilor digestive. Proteinele sunt foarte diferite între ele, încât modificările necesare digerării lor combinate sunt imposibile, dând mari deranjamente la stomac. Se pot combina două proteine de acelaşi fel: cărnuri diferite sau produse lactate diferite, dar nu două proteine diferite. De exemplu, nu se combină corect ouă cu produse lactate, carne cu ouă sau nuci cu carne. Combinaţia de albuminoase se poate face pentru că ele nu se descompun chiar aşa de greu ca proteinele şi mai ales nu apare fenomenul de fermentaţie, chiar dacă se consumă cu puţină pâine sau crutoane de pâine rumenite, fără ulei.

      Aşadar, a sosit timpul să o rupem cu tradiţia în alimentaţie, dacă dorim să scăpăm de boli de stomac, ficat, rinichi, tensiune, boli de inimă, şi mai cu seamă de numeroasele forme de cancer şi de supragreutate, care nu este decât boală curată. Iar ruperea tradiţiei înseamnă trecerea la hrana vie, fara carne, sare, zahăr şi făina albă.

        Reguli importante în alimentaţie

 
    1. Fructele se consumă numai pe stomacul gol.

    2. Micul dejun trebuie să fie alcătuit numai din fructe, sucuri de fructe sau vegetale ca: ardei, roşii, castraveţi, ceapă, napi, varză, ţelină, s.a.

 
    3. La masa de prânz (ora 12) - numai salate sau suc de vegetale.

    4. După ora 16 până la ora 20 se pot consuma şi mâncărurile mai complicate, dar la masă se va consuma o singură mâncare concentrată. (Tot ceea ce nu este crud este concentrat, sau tot ceea ce este gătit este concentrat).

    5. Cantitativ, în timpul trecerii spre hrana vie, zilnic este necesar a se consuma 70% crudităţi (fructe, legume, zarzavaturi) si 30% mâncăruri concentrate (gătite).

    Combinarea corectă a alimentelor este: salate + proteine. Nu se vor combina proteinele între ele (carne, peşte, brânzeturi, ouă, lactate).    Legumele gătite se pot combina între ele: dovlecei, varză, conopidă, gulii, fasole veche + legume gătite. Amidonoasele se pot combina între ele dupa gust.

      După ora 20 nu se mai mănâncă nimic. Nu se bea apă în timpul mesei si nici o oră dupa masă. Vinul îngreunează mult digestia şi de aceea trebuie băut pe stomacul gol. Nu introduceţi în stomac alimente peste altele care se află deja în procesul digestiei.

       Pentru a respecta aceste reguli, memoraţi timpii de digestie din tabelul notat mai jos: 

          

                ALIMENT                TIMP DE DIGESTIE

1 Fructele crude sau sucuri naturale 20-30 min.

2 Banane, curmale, smochine        1 ora

  sau fructe uscate (la soare)

3 Salate sau vegetale crude           2 ore

4 Alimente combinate corect fara carne    3 ore

5 Orice aliment combinat incorect      8 ore

    În loc de oţet, în salate folosiţi sucul de cătină, de lămâie sau de grepfruit. Nu beţi băuturi răcoritoare - sunt pur chimice şi acidifică organismul. Nu fierbeţi roşiile deoarece produc acid în stomac.

Consumaţi-le numai crude sub formă de salate, sucuri, s.a. Salatele de crudităţi se combină perfect cu legumele şi amidonoasele.

Amidonoasele se pot combina între ele. Legumele se pot combina între ele.              

        Consumul corect al fructelor

   

      Curios dar adevărat, oamenii nu ştiu când şi cum să mănânce fructele. Fructul este mâncarea cea mai preţioasă, dătătoare de viaţă, de energie, din câte există. Fructul este cel mai important aliment pe care îl putem consuma, dar trebuie să ştim exact când şi cum trebuie să-l consumăm. Stramoşii noştri au fost fructivori. Ei au consumat fructe zeci de mii de ani. Pentru organism, fructele sunt mult mai importante decât proteinele. Substanţele cu care proteinele ne otrăvesc corpul nu se găsesc în fructe. Se cunosc numeroase cazuri de otrăvire cu proteine. Supraconsumul lor este legat de cancer la piept, la uter, ficat, vezica biliară, leucemie, cancer la stomac, la colon.

        Fructul este produsul cu cel mai mare continut de apă organică  (80-90%) care curaţă corpul de toxine, fiind dătător de viaţă şi curăţitor al ţesuturilor, în plus plin de enzime, vitamine, minerale, carbohidraţi, aminoacizi, acizi graşi. La digestia fructelor, omul nu consumă nici un fel de energie. Creierul omului functionează numai cu glucoză iar fructele înseamnă glucoză în corpul omului. Fructele nu se digeră în stomac, căci sunt predigerate. Fructele proaspete trec prin stomac în 20-30 minute, iar cele uscate (la soare) stau 1 oră.

  Principala condiţie este ca fructele sa fie corect consumate. Deoarece stau atât de puţin în stomac, înseamnă că ele nu trebuie mâncate niciodată cu ceva sau după ceva, ci numai şi numai pe stomacul gol.

În cazul că fructul este mâncat incorect, adică după ce s-au consumat alte alimente, acesta vine în contact cu ele, cu sucurile digestive şi întreaga masă de alimente începe să se altereze. Orice proteină din stomac intră în putrefacţie, orice carbohidrat fermentează. Totul devine acid.

       Fructele clasificate ştiinţific ca "acide" (portocale, ananas, grepfruit, lâmâi), ca de altfel toate fructele, odată ajunse în stomac devin alcaline, dacă se consumă numai pe stomacul gol. Ele neutralizează ca şi vegetalele crude acizii ce se formează în corp. Un corp toxic acid se poate recunoaşte uşor după: balonare, greutate excesivă, celulită, păr cărunţit prematur, chelie, izbucniri nervoase, cercuri întunecate sub ochi, riduri premature pe faţă, ulcerări.

Consumul corect de fructe duce la o întinerire de necrezut, longevitate, sănătate incredibilă şi multă energie. Importanţa enormă a fructelor constă în conţinutul valoros de combustibil. Fără combustibil, corpul nostru nu poate funcţiona. Valoarea combustibilului trebuie cautată în orice mâncare.

       Fructele sau sucul lor se pot consuma numai proaspete. Dacă se coc sau se fierb, nu mai furnizează substanţe nutritive şi nici apa  necesară curăţirii corpului.

        De reţinut: fructele trebuie bine mestecate, salivate abundent, să nu fie înfulecate cu lăcomie, căci numai astfel vor fi de mare folos organismului.

         

            Ce trebuie să ştim despre proteine 

 

         Corpul uman nu trebuie să ducă lipsă de proteine în alimentaţie, dar nici să consume prea multe, deoarece sunt periculoase în aceeaşi măsură cu a avea puţine. Asimilarea proteinelor de către organism este cel mai dificil proces, deoarece sunt cele mai complicate alimente.

Daca alimentul cel mai uşor de descompus este fructul, apoi cel mai greu de descompus în elemente pe care corpul sa le poată folosi, este proteina luată, prin hrana tradiţională, din carne. Pentru digestia proteinelor corpul consumă cea mai mare cantitate de energie, dar se depoziteaza în corp ca reziduu toxic, crescând greutatea, deoarece nu există energia necesară pentru a o elimina, iar a doua zi un alt surplus de proteine...si tot aşa greutatea corpului creşte, toxinele se înmulţesc şi situaţia se agravează din ce în ce mai mult.

       Trebuie ştiut că proteina nu apare în corpul omului prin consumul de proteine ci în aminoacizii din mâncare. Există 23 de aminoacizi diferiţi. Toţi sunt esenţiali, altfel nu ar mai exista, doar 15 dintre ei pot fi sintetizaţi de corpul nostru, iar 8 dintre ei trebuie luaţi direct din mâncarea consumată. Consumarea cu regularitate a fructelor şi vegetalelor, nucilor, seminţelor de floarea soarelui, de dovleac, de in, s.a. vor fi suficiente (chiar daca nu se consumă carne) să satisfacă organismul cu proteine. Cei 8 aminoacizi pe care corpul nostru nu-i poate sintetiza, trebuie sa-i ia din alimente. Fructele şi vegetalele conţin majoritatea acestor aminoacizi, iar morcovii, bananele, varza, conopida, porumbul, castraveţii, vinetele, mazărea, cartofii, dovleceii, roşiile, nucile, seminţele de floarea soarelui şi anason, alunele şi fasolea, conţin toţi aceşti 8 aminoacizi.

        De reţinut:

    1. Cărnurile de orice fel nu furnizează energie. Energia se găseşte în carbohidraţi. Carnea nu conţine carbohidraţi.

    2. Grăsimile pot furniza energie, dar descompunerea lor este mai greoaie şi mai puţin eficientă. Ele sunt descompuse în combustibil (= energie) numai când rezervele de carbohidraţi sunt total epuizate.

Grăsimile din corp nu vin numai de la consumul lor direct. Când se consumă în exces carbohidraţi, aceştia sunt transformaţi în corp în grăsime şi depuşi. Depozitele de grăsime pot fi privite ca o bancă de carbohidraţi de unde fac restituiri sau depuneri, atunci când este necesar.
      3. Sănătatea corpului nostru depinde foarte mult şi de fibrele celulozice pe care le consumăm (fructe, legume, zarzavaturi).

Printre multe altele ele previn constipaţia, hemoroizii, s.a.

      Carnea nu conţine fibre celulozice şi de aceea dacă o consumăm trebuie să fie însoţită de salate de crudităţi de sezon, fără alte garnituri de amidonoase sau pâine. Dar noi nu o recomandăm deloc.

      Oamenii pot trăi fără carne, dar unii o consumă în cantităţi considerabile, din două motive:

       1. din obicei sau tradiţie, şi

       2. pentru că s-au obişnuit cu ea şi cred că le place. 

       Pentru digestia cărnii este necesară o cantitate enormă de energie, ceea ce face mai dificilă sarcina scăderii în greutate, epuizând totodată prematur organismul si îmbolnăvindu-l. 

               REŢETE   FĂRĂ  FOC

 

      Naturişti, e bine să ştiţi...

   .   Zahărul alb, carnea şi făina albă trebuie eliminate din alimentaţia oamenilor.

   . Nutriţioniştii specializaţi în alimentaţia naturistă, pe drept cuvânt spun: "ne îmbolnăvim pentru că nu ştim să ne hrănim".

Adică mâncăm hrană moartă care este egală cu hrană fiartă.

Rupându-ne de natură, ne îmbolnăvim de boli foarte grave, incurabile.

     . Enzimele sunt însăşi viaţa noastră. Consumând hrană vie, consumăm enzime. Aceşti fermenţi naturali (enzimele) se găsesc numai în produsele alimentare proaspete, crude (legume, zarzavaturi, fructe, cereale, brânză de vaci, gălbenuş de ou, germeni, etc).

Enzimele, se distrug începând de la 38 grade Celsius, iar la 54 grade Celsius dispar complet.

   Atenţie, dar:

   . Hrana vie se prepară numai pentru o singură masă şi numai în preajma orei când urmează să fie consumată. Alimentele nu se păstrează mai mult timp prelucrate, deoarece se depreciază uşor şi devin un mare pericol pentru sănătate.

    . Vreţi să trăiţi sănătoşi, frumoşi, consumaţi numai hrană vie, care conferă sănătate, supleţe, frumuseţe, fără nici un fel de dureri sau efort.

Asigură în permanenţă o bună dispoziţie şi dragoste de muncă, de viaţă, molipsitoare pentru cei din jur. V-o spune o fiinţă care practică acest mod de viaţă de decenii.

    . Cei dinaintea noastră spuneau că: "Alimentele trebuie să vă fie medicamente, iar medicamentele să vă fie alimente".

  În rândurile ce urmează  scriu 237 reţete (la rece) din cele peste 3000 pe care le-am experimentat de foate mulţi ani.

                                                                                                (Elena Nita Ibrian)