Thursday, July 4, 2013

Nici o razbunare nu e mai mare decat uitarea!




  
 10 lucruri pe care (poate) nu le stiai despre Ateneul Roman din Bucuresti
 
 
10 lucruri pe care nu le stiai despre Ateneul Roman din Bucuresti
Poate nu trecem pe langa el chiar in fiecare zi, dar este cu siguranta una dintre cladirile reprezentative ale tarii, adanc inradacinata in constiinta colectiva a poporului roman. Azi, pe 14 februarie 2013, Ateneul Roman din Bucuresti implineste 125 de ani de la inaugurarea din 1888 - nu putem decat sa-i spunem la multi ani si sa va chemam sa aflati alaturi de noi 10 lucruri inedite despre emblematicul monument!
Despre Ateneu stim cu totii ca a fost construit in 2 ani, intre 1886 si 1888, iar constructia a fost finantata prin colecta publica - deja celebrul motto "Dati un leu pentru Ateneu". Insa dincolo de asta, unele detalii din trecutul cladirii raman necunoscute multora dintre noi. Haideti sa aruncam niste lumina asupra celor 125 de ani de istorie pe care Ateneul ii adaposteste!
1. In 1886, terenul pe care urma sa fie construit Ateneul se situa mai degraba la periferie.
Bucurestii anilor 1880 aratau cu mult diferit de ceea ce cunoastem noi astazi. Multe din cladirile reprezentative pentru orasul de mai tarziu nu existau inca, iar orasul insusi era mult mai mic - numarul de locuitori era pe undeva pe la 200,000. Astfel, n-ar trebui sa ne surprinda ca parcela pe care avea sa fie construit Ateneul se afla departe de ceea ce reprezenta atunci "centrul orasului"; una dintre opiniile critice ale vremii considera amplasamentul viitorului Ateneu ca fiind "prea departe de centrul orasului si foarte greu de ajuns mai cu seama iarna. Nu avea statul destule terenuri centrale, trebuia oare neaparat ales acest loc la marginea orasului?" [1]
2. Pe amplasamentul Ateneului ar fi trebuit sa se construiasca un manej pentru cai.
No joke! Terenul, care pe vremea aceea apartinea familiei boierilor Vacaresti, ar fi trebuit sa gazduiasca un circ si un manej de cai. Mai mult decat atat, constructia manejului incepuse deja, sub patronajul Fundatiei Ecvestre Romane. Pe fundatiile acestuia s-a construit de fapt cladirea Ateneului - arhitectul francez Albert Galleron a proiectat cladirea special pentru ca vechiile fundatii sa poata fi folosite [2], [3].
3. Ateneul din Bucuresti este "inrudit" cu Opera din Paris .
V-am spus deja la punctul anterior ca Albert Galleron, arhitect francez, a fost cel care a proiectat cladirea Ateneului. Nu v-am spus insa ca el a fost ales pentru asta de catre Constantin Esarcu, fondatorul Societatii Ateneul Roman, la recomandarea nimeni altuia decat a lui Charles Garnier. Daca va suna cunoscut numele sau, este pentru ca ar trebui - Garnier a fost unul dintre cei mai mari arhitecti francezi, de numele caruia se leaga printre altele si monumentala cladire a Operei din Paris .
4. La Ateneu s-a mai construit si dupa 1888, anul inaugurarii.
In stilul romanesc cu care ne-am obisnuit de-a lungul vremii, constructia Ateneului a mai durat o buna bucata de vreme dupa ce acesta a fost inaugurat. Aripa din spate, dinspre str. Nicolae Golescu, n-a fost gata decat in 1897, an din care dateaza si scara monumentala din rotonda de la parter, opera arhitectului Leonida Negrescu. Salile de la subsol au ramas neamenajate pana in anii '20, iar celebra fresca ce reprezinta istoria poporului roman a fost gata abia la 50 de ani de la inaugurarea cladirii, in 1938 [2]. Ceea ce ne duce la punctul urmator:
5. Timp de 50 de ani, in locul monumentalei fresce istorice a fost un spatiu gol.
Ideea ca pe friza ce inconjoara sala circulara a Ateneului sa existe o fresca reprezentand imagini din istoria nationala data inca de la inaugurare, fiind exprimata de catre Alexandru Odobescu. Vreme de mai multi ani dupa aceea, in locul frescei a stat scris cu litere aurite textul "Loc rezervat marei fresce ce va reprezenta fazele principale ale istoriei romanilor". In 1901 era cat pe ce sa inceapa realizarea acesteia, dar oferta pictorului Stefan Popescu a fost considerata exagerata (el cerea 80,000 de lei, in banii vremii, in conditiile in care constructia intregului edificiu a costat 836,000 lei [4] ). Spatiul a ramas gol pana in 1933, cand a inceput realizarea frescei actuale, opera pictorului Costin Petrescu.
6. Gradina Ateneului adapostea pe timpuri o alee cu sculpturi.
S-ar putea sa fiti familiarizati cu statuia din bronz a lui Eminescu ce se afla acum in gradina Ateneului, opera sculptorului Gheorghe Anghel (1963), dar in perioada antebelica in gradina exista un adevarat complex statuar in care erau reprezentati, printre altii, Mihai Eminescu, Mihail Kogalniceanu, Ion Ghica, Ienachita Vacarescu, Constantin Esarcu sau C. A. Rosetti. Din pacate, aceste statui au fost distruse de catre regimul comunist [3].
7. Orga de concert a fost instalata la initiativa lui George Enescu.
Pana in 1935, Ateneul nu avea o orga de concert. Aceasta a fost instalata la initiativa lui George Enescu, cel care a demarat de altfel si strangerea de fonduri in acest sens.
8. In al doilea Razboi Mondial, Ateneul a fost aproape distrus de bombardamente.
In aprilie - mai 1944, Capitala a fost bombardata de catre fortele Aliate conduse de catre americani si britanici (in razboi, Romania se afla inca de partea Axei, pana la momentul intoarcerii armelor din 23 august 1944). Pe langa obiective strategice precum Gara de Nord sau zonele industriale, au fost atacate si obiective civile precum hoteluri ( Athenee Palace , Splendid, Ambasador), Fundatia "Carol I" (Biblioteca Centrala Universitara) sau Universitatea [5]. Cladirea Teatrului National de pe Calea Victoriei a fost complet distrusa, iar Ateneul a fost serios afectat. Ulterior, reconstructia acestuia a fost finantata printr-o noua colecta publica, reluand traditia "dati un leu pentru Ateneu".
9. Timp de aproape 20 de ani, in perioada comunista, fresca istorica a stat acoperita.
Inceputul regimului comunist in Romania a insemnat un efort sustinut de stergere din memoria colectiva a mostenirii perioadei Regatului. In acest sens, fresca monumentala din interior a stat acoperita cu catifea rosie vreme de aproape 20 de ani, din 1948 pana in 1966, deoarece includea referinte la monarhia din Romania si la rolul acesteia in istoria tarii [3].
10. Ateneul face oficial parte din patrimoniul european.
La Berlin , pe 13 februarie 2007, Consiliul informal al ministrilor culturii din Uniunea Europeana a aprobat introducerea Ateneului Roman pe lista Patrimoniului European. Acest lucru este consfintit de catre o placa instalata pe zidul cladirii o luna mai tarziu, in martie 2007.
Surse:
Nici o razbunare nu e mai mare decat uitarea!
Posted by at

No comments:

Post a Comment

sau trimite comentariul tau la scanave@yahoo.com

Subscribe to: Post Comments (Atom)