Dieta alcalina
este o notiune relativ recenta, desi la baza ei
stau lucruri stiute de mii de ani care au
capatat o forma concreta in anii '20. Este vital
sa cunoastem aceste informatii despre
alimentatia alcalina si opusul ei, alimentatia
acida pentru ca, in general, starea de
boala este asociata cu acizii, iar starea de
sanatate cu bazele si mineralele
alcaline.
In concluzie,
daca vrei sa fii sanatos, sa traiesti mult, sa
te imbolnavesti rar, sa nu te mai simti obosit,
irascibil, fara vlaga si sa ai antioxidanti in
corp, deci sa intarzii imbatranirea si moartea
celulelor corpului tau, afla tot despre dieta
alcalina si lista pretioasa a alimentelor
alcaline (indicate) versus alimentele acide (de
care trebuie sa ne ferim cat mai
mult).
Istoricul dietei
alcaline
De mii de ani,
oamenii au stiut ca unele substante au gust
acid, in timp ce altele sunt alcaline. Insa pana
la inventarea scalei pH in 1909, nu exista un
sistem de valori pentru a le putea masura
aciditatea. Cuvantul acid deriva din verbul
latin "acere" - a fi acru. La inceputul
secolului al XVII-lea cuvantul "acid" a inceput
sa descrie substantele care aveau gustul acru.
Cu timpul, oamenii de stiinta au dezvoltat tot
felul de teorii plecand de la aciditate si
alcalinitate, descoperind ca cele doua concepte
sunt determinate de concentratia de ioni de
hidrogen (molecule de hidrogen incarcate
pozitiv). O substanta acida este saturata de
ioni de hidrogen, in timp ce substantele
alcaline (bazice) sunt capabile sa absoarba
ionii de hidrogen. In 1909, chimistul danez
Soren Peder Lauritz Sorensen a creat scala pH
(potentialul de hidrogen), pentru a masura
numarul de ioni de hidrogen aflati intr-un volum
standard de lichid. Scala pH pleaca de la 0
(extrem de acid) si ajunge la 14 (extrem de
alcalin). Daca un aliment sau orice alta
substanta se opreste fix la 7, inseamna ca sunt
neutre. Daca se depaseste, chiar si cu putin
nivelul 7, atunci substantele sunt alcaline iar
daca scade sub pH 7, alimentul e in categoria
acida.
Abia din anul
2003, dieta alcalina a captat atentia la
nivel global, dupa aparitia cartii "The pH
Miracle" (Miracolul pH), scrisa de Robert O
Young si Shelley Redford
Young.
Hiperaciditatea si efectele ei nocive
asupra
sanatatii
O stare
prelungita de oboseala, uneori pâna la epuizare,
poate fi semnul unor deficiente sau maladii de
natura foarte diferita. Este stiut ca lipsa de
vitamine, de fier sau alte minerale, schimbarile
de vreme sau lipsa luminii datatoare de energie
pot avea drept consecinta o stare de oboseala.
Dar oboseala mai poate avea o cauza cât se poate
de neasteptata. "Ploaia acida a facut vâlva in
urma cu câtiva ani, omul acid va face in
viitor". Afirmatia ii apartine publicistului
Norbert Treutwein, autorul cartii
"Hiperaciditate - bolnav fara motiv", sustinator
al teoriei dupa care, datorita unei
hiperaciditati cronice, omul nu numai ca este
lipsit de vlaga si morocanos, dar isi distruge
cu totul sanatatea. Autorul crede ca migrenele
si reumatismul, cancerul, infarctul miocardic si
diabetul, psihozele si nevrozele sunt
intotdeauna insotite de o aciditate
crescuta.
Sângele nostru are valori pH de 7,35 pâna
la 7,45, este asadar usor bazic. Valorile din
urina pot oscila intre 4 la oamenii foarte
bolnavi si 8 la sugari. Dat fiind ca rinichii
contribuie la eliminarea acizilor, la oamenii
mai in vârsta, la care functia renala incepe sa
fie ingradita, hiperaciditatea este o problema
serioasa. Imbatrânirea - se mai spune - nu este
nimic altceva decât intoxicarea continua cu
depunerile acide, pe care organismul nu mai
reuseste sa le
neutralizeze.
Care sunt alimentele dietei
alcaline?
Echilibrul intre
rezervele de acizi si de baze din corp depinde
de modul nostru de viata. Stresul, lipsa de
miscare, o alimentatie gresita, fumatul,
consumul de alcool si de cafea, cresc aciditatea
din organism. Consecintele caracteristice ale
unei hiperaciditati de durata sunt tulburari
digestive, slabirea sistemului imunitar,
afectari ale coloanei vertebrale, guta,
reumatism sau sclerozari ale arterelor. Cu
hiperaciditatea sunt puse in legatura si
perturbarile vegetative, cum ar fi migrenele sau
aritmiile functionale. Pentru a nu se ajunge la
pragul de la care hiperaciditatea devine un
factor extrem de nociv pentru organism, pot fi
luate o serie de masuri preventive. Se intelege
ca rolul esential in asigurarea echilibrului
revine unei alimentatii sanatoase. Pentru
fiecare aliment luat in parte exista o proportie
diferita de componente cu efect acid si cu efect
bazic. Sunt cunoscute insa grupele de alimente
care actioneaza intr-un sens sau
altul.
Sa tii o dieta
alcalina inseamna sa consumi cu prioritate peste
zi (peste 75%) acele alimente care iti fac
organismul mai alcalin. Daca consumi din
alimentele acide, cantitatea nu trebuie sa
depaseasca 25% din tot ce mananci peste zi si sa
te asiguri ca la aceeasi masa mananci mai mult
alcalin decat
acid.
Sigur, in cazul
persoanelor foarte bolnave, alimentatia si
obiceiurile de viata vor fi alcaline 100% pana
la recapatarea starii de
sanatate.
Alimentele alcaline versus alimente
acide
Fructe alcaline:
stafide, curmale, smochine, ananas, mere si
cidru caise, piersici, cirese, avocado,
struguri, banane coapte, capsuni, grape-fruit,
mango, pepene galben/rosu, nectarine, masline
negre, papaya,
pere
Fructe acide:
toate conservele, gemuri, dulceturi, fructe
zaharisite, glazurate, fructe uscate conservate
cu
sulfura
Legume alcaline:
ciuperci, mazare verde, broccoli, conopida,
rosii varza rosie si alba, ceapa, usturoi, praz,
salata verde, sfecla, morcovi, cartofi, spanac,
anghinare, castraveti, andive, patrunjel,
pastârnac, ardei, dovleac, ridichi, soia boabe,
in, bostan, nap, vinete, leguminoase
incoltite
Legume acide:
ardei iute, asparagus, rubarba, toate tipurile
de fasole si linte cu exceptia celor
germinate
Cereale alcaline:
cereale proaspete, orz verde, alimente neutre dar
care absorb aciditatea digestiva:
pâine prajita, pâine mai veche de 2 zile
(contin mai
putin gluten care genereaza exces de mucus in
corp).
Cereale acide:
produse de patiserie, pâine alba, pâine int
19219c25t egrala sau graham, amidon, aluaturi,
popcorn, malai, paste fainoase, gris, orez (alb,
brun, basmati), faina de ovaz, orez, orz,
secara, fulgi de
cereale
Lactate alcaline:
lapte smântânit, kefir, zer, unt, frisca, lapte
proaspat deci nepasteurizat (vaca, capra), iaurt
simplu nepasteurizat sau lapte
prins
Lactate acide:
parmezan, brânzeturi fermentate, cascaval,
telemea, inghetata, iaurt indulcit sau iaurt cu
fructe, lapte fiert, lapte praf, smântâna
fermentata
Alimente gatite
alcaline: legume fierte,
coapte, mâncaruri sau ghiveci de legume, dar
fara rosii sau bulion, supe de zarzavat si de
radacinoase fara
carne
Alimente gatite
acide: mâncaruri ce
contin rosii fierte, bulion sau pasta de rosii,
supele in care a fiert carnea, supele cu adaos
de vegeta, spanac gatit,
conserve
Dulciuri alcaline: suc
de trestie de zahar, zahar din trestie uscat,
sirop de orez brun, miere naturala in cantitate
foarte
mica
Dulciuri acide:
dulciuri, prajituri, biscuiti, napolitane,
ciocolata, indulcitori sintetici
(zaharina,aspartam, sorbitol), miere artificiala
sau prelucrata cu zahar, fructoza,
lactoza
Produse animale
alcaline: oua de
prepelita, oua de
rata
Produse animale
acide: mezeluri, toate
tipurile de carne de mamifere, pasare, peste,
gelatina, grasime, icre, oua de
gaina
Bauturi alcaline:
sucuri de legume radacinoase, ceaiuri de plante
neindulcite, apa plata si apa de izvor sunt
considerate neutre daca au un pH usor trecut de
7 (scrie pe
sticla)
Bauturi acide:
toate bauturile alcoolice, racoritoare
sintetice, cola, cafea, cacao,
sifon
Diverse alcaline:
aproape toate condimentele, produse din lucerna,
alge, ghimbir, amalaki, sare de mare, drojdie de
bere
(calup)
Diverse acide:
muraturi facute cu otet, maioneze, sare
rafinata, sosuri, ketchup, pasta de rosii,
mustar (pasta), curry, aditivi alimentari
sintetici: arome, coloranti, glutamat,
conservanti ca: benzoat, otet, saramura,
fum
Alimente uleioase
alcaline: ulei presat la
rece de floarea soarelui sau masline, ulei de
peste, ulei de primula, migdale, sâmburi de
dovleac, alune,susan, castane,nuca de cocos
proaspata
Alimente uleioase
acide: ulei rafinat de
floarea soarelui sau de masline, fructe
oleaginoase si seminte coapte sau prajite, nuci,
fistic
OBICEIURI CARE ALCALINIZEAZA CORPUL:
somnul,
relaxarea, sauna, exercitiul fizic, meditatia,
exercitiile de respiratie, buna dispozitie,
bucuria, fericirea,
calmul
OBICEIURI CARE PRODUC ACIDOZA:
fumatul,
aromatizanti si parfumuri sintetice, somn
insuficient, medicamentele de sinteza,
suprasolicitarea, supararea, mania, stresul,
ura,
revolta
Alimentele alcaline sau neutre care
genereaza aciditate:
zahar, dulciuri, majoritatea produselor de
cofetarie si patiserie preparate cu faina alba
si zahar, alimente bogate in glucide cum ar fi
orezul
Alimentele acide care genereaza
alcalinitate:
lamaie, grape-fruit, otet de mere diluat in apa,
muraturi usor fermentate cum sunt castravetii de
vara in saramura sau varza murata in primele 3
luni. Aceste alimente, prin acizii slabi pe care
ii contin, favorizeaza digestia si scad
hipersecretia de acid din
stomac.
Majoritatea
fructelor au o reactie chimica acida in
laborator, dar nu acelasi lucru se petrece in
corpul uman, pentru ca in realitate ele devin
alcaline prin metabolizare. In schimb mierea si
zaharul sunt alcaline, dar din cauza
continutului mare de glucide formeaza
acizi.
Trebuie retinut faptul ca in copilarie
organismul reuseste mai usor sa se echilibreze
dupa consumul de dulciuri si carne, desi copii
cresc mai sanatosi fara sa le manânce, dar odata
cu inaintarea in vârsta, consumul lor trebuie
tot mai mult redus. Benefica pentru eliminarea
surplusului de aciditate este transpiratia, de
exemplu in sauna. Sunt de asemeni recomandate
inotul si mersul pe
bicicleta.
Mineralele
naturale extrase din cochilii, coaja de ou, alge
si saruri marine, in special calciu, vitamina D,
zinc, cupru si magneziu sunt recomandate in
curele pentru alcalinizarea
corpului.
SANATATE MAXIMA
VA DORESC SI O VIATA LUNGA SI
FRUMOASA!
|
|
|
|
|
|
No comments:
Post a Comment
sau trimite comentariul tau la scanave@yahoo.com