RAIUL DIN ROMANIA.
Pestera lui Zamolxis, locul unde crestea planta care vindeca orice boala si unde sta ascuns aurul dacilor
La
patru ore de mers cu masina din Bucuresti, langa comuna gorjeana
Polovragi, in Muntii Capatanii, se gaseste una dintre cele mai mari
cavitati stancoase din tara noastra. Speologii inca nu i-au gasit
capatul, iar legenda spune ca iesirea e tocmai in Transilvania, la
Sarmisegetuza.
O zi “cheltuita” ca sa vizitezi o pestera in care legenda spune ca a trait un zeu pare o investitie buna.
Caverna de la Polovragi este cu adevarat o minune despre care putini romani au aflat. Cei 25.000 de vizitatori care au intrat anul trecut in scobitura de kilometri a stancii o fac mai mult din intamplare.
Muzeografii
de la Muzeul Gorjului recunosc sincer ca turistii au descoperit caverna
doar dupa ce in zona s-a deschis Transalpina, drumul auto care trece prin Parang si leaga Gorjul de Alba.
Desi nu are “camere” spectaculoase de peste o suta de metri inaltime cum are pestera
Skocjan din Slovenia, grota gorjeana este una dintre cele mai lungi din
Europa cu peste 10,3 km si specialistii nu sunt siguri daca i-au dat de
capat.
Pe drumul spre Zamolxis sar pastravii din raul Oltetul.
Daca
se porneste din Bucuresti, ca sa se ajunga la destinatie, se merge spre
Ramnicu Valcea, se trece de Horezu si apoi va iesi undeva in cale si
localitatea Polovragi.
Se
poate ajunge usor si fara automobil. Daca se ia autobuzul spre Targu
Jiu, trebuie doar sa se ceara o statie in comuna cu pricina asezata la
poalele masivilor Capatanii si Parang.
Odata ce se ajunge in localitate, mai intai se da o raita pe la manastire.
E din secolul XII si e realizata in stil bizantin.
Nu e mare asa ca se bifezeaza rapid vizitarea ei!
Dupa
ce se iese din Casa a Domnului, urmeaza drumul forestier spre grota
unui alt zeu. Suna bine! Pana la destinatie e timp sa se admire drumul
spre casa lui Zamolxis, peisajele din Cheile Oltetului sunt magnifice.
Raul cu acelasi nume ii insoteste zgomotos pe temerari pe partea stanga a potecii.
Tot in amonte urca si pastravii care sar uneori din apa ajutati de micile cascade formate de pietrele din albie.
eisajul te fura, asa ca nici nu nu-ti dai seama ca ai si ajuns la pestera.
Acasa la zeul Dacilor
Din cei 10 km ai pesterii doar vreo 900 de metri sunt accesibili publicului, in rest doar speologii au acces.
In grota este cald si umed (temperatura constanta e de 9 grade Celsius si umiditate medie – 90%, spune ghidul).
Acum se trece la poze, cine are un aparat mai performant e fericit, si la “uau, ce ciudat e”!
Dar pentru a depasi gardul trebuie sa se plateasca si o taxa de 5 lei de persoana.
Locul are o incarcatura emotionala de exceptie deoarece a fost de-a lungul timpului un refugiu pentru daci, vraci si calugari.
Cam vreo 45 de minute dureaza traseul pana se ajunge iar la iesire.
Inainte
de a spune “la revedere” ghidul aminteste vizitatorilor ca pe varful de
deasupra, se gasesc ruinele unei cetati dacice, despre care se spune ca a fost cetatea lui Zamolxis (zeul suprem al dacilor), cetate la care se ajunge dupa un traseu de aproximativ 20 de minute de mers prin padure.
Datorita
oxigenului eliminat din apa (umiditatea este foarte mare), aerul iti da
o energie nemaiintalnita asa ca noul drum pare floare-la-ureche.
LEGENDELE
Casa lui Zamolxis
In Pestera Polovragi sunt urme ale folosirii sale drept turnatorie de metale de catre daci, iar o legenda spune ca aici s-ar fi refugiat Zamolxis, legatura cu realitatea fiind ca deasupra pesterii se afla o cetate geto-dacica.
Chiar se spune ca aici inca mai traieste Zamolxis, iar picaturile ce se preling din turturii de piatra sunt lacrimile varsate de el dupa cucerirea Daciei.
Planta magica care da numele grotei
In pestera, vracii daci si cei de dinaintea lor prelucrau o planta rara, numita povraga, polvraga, sau polovraga, intrebuintata in popor ca remediu impotriva bolilor.
Iesirea, la Sarmisegetuza
Alt mit ar fi ca iesirea din pestera se afla tocmai in Transilvania.
Deocamdata lungimea acestei pesteri atinge 10 km si cercetarile continua.
Aurul
Unul dintre miturile strajuite de localnicii din Polovragi, judetul Gorj, este cel al aurului dacic ascuns in pestera lui Zamolxis.
Cautatorii de comori continua sa vina aici la Polovragi, au cu ei detectoare de metale, pe care
le dosesc prin bagaje, se prefac ca sunt vizitatori incantati de
minunatiile pesterii, apoi se furiseaza prin cotloane sa verifice daca
dau de comoara.
Sursa de energie
La “Galeria Ispasirii” este ceva obisnuit sa simti furnicaturi pe maini, chiar in dreptul “Tronului lui Zamolxis”.
Ghidul spune ca
detectoarele de biocurenti o iau razna, invartindu-se fara noima, ca in
prezenta unei fiinte vii, extrem de incarcate cu energie.
Tudor Vladimirescu nu a fost ucis
O intamplare demna de retinut este acea care vizeaza cunoscutul obicei al lui Tudor Valdimirescu de a veni pentru rugaciune in preajma zidurilor Manastirii Polovragi.
O iscalitura de-a sa ramasa in manastire sprijina varianta neoficiala in care o sosie a sa ar fi fost ucisa de eteristi, pe cand Tudor a ramas in manastire pentru a trai deghizat in calugar.
Datele pesterii
Are o vechime de peste sapte milioane de ani.
Aici s-au gasit desene rupestre, dar si texte cu scriere cuneiforma sapate in piatra.
Denivelarea este de 87 m (-62, +25).
Dupa unii autori, numele Dacia provine de la Da-Ksha, in care “Da” inseamna zeu, iar “Ksha”, tara.
Prin aceste rinduri fugare v-am luat, iata, si pe dvs. calatori prin nestiutele locuri ale Daciei, Tara Zeilor.
No comments:
Post a Comment
sau trimite comentariul tau la scanave@yahoo.com